Incompatibility of actualized dividends and commercial interest for delay in compensation of currency devaluation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's complaint, thereby upholding the lower courts' decisions that awarded the plaintiff only the actualized dividends for the year 1998 while refusing to grant commercial interest. The dispute concerned the payment of dividends by a debtor company to a creditor, with the plaintiff arguing that the actualization of the debt value and the statutory commercial interest had distinct legal qualifications as compensatory and moratory damages, respectively, and that the latter should apply automatically under commercial law. The Court held that the primary objective of both actualization and moratory damages is to provide full reparation for the loss suffered due to delay and currency devaluation; since the actualization based on the inflation rate had already fully compensated the prejudice and allocated the risk of devaluation to the debtor, granting additional commercial interest would constitute double recovery. Consequently, the Court ruled that commercial interest under Article 43 of the Commercial Code is not automatic in this context and can only be awarded if the creditor proves that the actualized sum did not fully cover the loss, in accordance with the general civil law principles of full reparation and the prohibition of unjust enrichment under Articles 1082 and 1084 of the Civil Code.
Legislator headnote
AI generatedart.1082 C.civ, art.304 pct.9 C. proc. civ, art.1088 C. civ, art.1084 C. civ, art.981 C. civ; Incompatibility of actualized dividends and commercial interest for delay in compensation of currency devaluation: Împotriva deciziei, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art.304 pct.9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârilor pronunţate în cauză și, în fond, obligarea pârâtei la plata dobânzii comerciale.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Dividende. Actualizare. Daune moratorii.Neacordare
art.1082 C.civ.
Plata daunelor-moratorii se justifică numai dacă creditorul dovedește că reparaţia obţinută prin actualizarea dividendelor nu a acoperit prejudiciul creat prin întârzierea la plată a acestora.
În materie comercială, dobânda prevăzută de art.43 C.com. curge de drept atunci când datoria privește o sumă de bani, dar în măsura în care reparaţia s-a realizat prin plata debitului actualizat, problema acoperirii beneficiului nerealizat nu poate fi pusă decât în conformitate cu art.1082 C.civ.
(Secţia comercială, decizia nr.934 din 10 martie 2004)
Tribunalul Brașov, prin sentinţa civilă nr.288 din 12 martie 2001 a admis în parte acţiunea reclamantei S.I.F. T. SA și a obligat-o pe pârâta S.C S.F. S.A. la plata daunelor constând în actualizarea dividendelor aferente anului 1998. Sentinţa a fost confirmată de Curtea de Apel Brașov, secţia comercială, care prin decizia nr.448 din 5 iulie 2001, a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Împotriva deciziei, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art.304 pct.9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârilor pronunţate în cauză și, în fond, obligarea pârâtei la plata dobânzii comerciale.
În argumentarea motivului de recurs invocat, reclamanta a susţinut că actualizarea dividendelor și dobânda comercială au „calificări juridice diferite” primele fiind daune compensatorii iar secundele, daune – moratorii.
A mai invocat art.43 C. com. și art.1088 C. civ., cu motivarea că dobânda i se cuvine fără să fie ţinută să facă vreo dovadă iar rata acesteia este prevăzută de O.G. nr.9/2000.
Recursul este nefondat..
Soluţiile pronunţate în cauză, criticate de reclamantă au avut în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art.1084 C. civ., potrivit căruia „Daunele interse ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit”.
Suma rezultată din actualizarea dividendelor, în raport cu rata inflaţiei, a reparat integral prejudiciul rezultat din întârzierea plăţii și astfel riscul devalorizării leului a fost pus în sarcina debitorului.
Acordând suma actualizată, instanţele au dat efecte și clauzei de impreviziune iar prin aplicarea art.981 C. civ. au urmărit ca dauna efectiv creată prin devalorizarea monedei naţionale să fie acoperită.
Daunele moratorii pe care le solicită reclamanta sub forma dobânzii comerciale au același scop și anume să acopere integral prejudiciul rezultat din întârzierea plăţii dividendelor, prejudiciu care a fost deja acoperit, prin actualizarea dividendelor în raport cu rata inflaţiei.
Scopul acoperirii prejudiciului creat prin întârzierea plăţii dividendelor a fost atins prin plata dividendelor actualizate și deși dobânda comercială are altă „calificare juridică”, privită din punctul de vedere al reglementării, nu se poate trece peste scopul acordării unei astfel de sume, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la o dublă reparaţie.
Mai trebuie reţinut că în cauză nu s-a pus problema neexecutării în natură a obligaţiei de plată a dividendelor ci a întârzierii la plată, astfel că nu există elemente care să ducă la concluzia potrivit căreia suma acordată constituie daună compensatorie.
Nu este mai puţin adevărat că, în materie comercială, dobânda prevăzută de art.43 C. com. curge de drept atunci când datoria privește o sumă de bani dar în măsura în care reparaţia s-a realizat prin plata debitului actualizat, problema acoperirii beneficiului nerealizat nu poate fi pusă decât în conformitate cu art.1082 C. civ..
Cu alte cuvinte, pretenţiile reclamantei se justificau numai dacă creditorul ar fi dovedit că reparaţia obţinută prin actualizare nu a acoperit prejudiciul creat prin întârziere dar, atât în cazul actualizării sumei datorate cât și a acordării dobânzilor comerciale, scopul constă în „rentabilitatea capitalului”.
În consecinţă, , recursul a fost respins.