Commercial lease rent recovery and contract termination upheld; appeal against severance of counterclaim dismissed
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the lower courts' rulings that ordered the defendant to pay outstanding rent and late penalties and to terminate the 1993 lease agreement. The dispute arose from a commercial tenancy where the plaintiff initially prevailed in a prior judgment regarding eviction, leading to a subsequent action for unpaid rent; the central procedural issue challenged was the first-instance court's decision to sever the defendant's counterclaim from the main claim. The court held that the severance was legally justified under Article 120(2) of the Code of Civil Procedure because the main claim was ready for judgment while the counterclaim required the administration of new evidence (specifically an expert appraisal), which would have unduly delayed the resolution of the primary action.
Legislator headnote
AI generatedart.120 alin.(2) C.proc.civ; Commercial lease rent recovery and contract termination upheld; appeal against severance of counterclaim dismissed: Prin sentinţa civilă nr.391 din 3 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Timiș, Secţia Comercială, a fost respinsă acţiunea precizată formulată de reclamanta SN R. SA, Direcţia R.T Timișoara împotriva pârâtei S.C. TV SA Timișoara cu motivarea că în cauză există puterea lucrului judecat, deoarece cele două contracte de închiriere din aprilie 1993 și 18 noiembrie 1993 au fost reziliate și s-a dispus evacuarea pârâtei din spaţiile închiriate conform sentinţei civile nr.2089/PI/2002 pronunţată de Tribunalul Timiș, rămasă definitivă și executorie prin decizia nr.665/A/14 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Timișoara, Secţia Comercială.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Cerere principală. Cerere reconvenţională. Disjungere
Soluţia de disjungere a cererii reconvenţionale este justificată numai atunci când cererea principală este în stare de judecată iar pentru soluţionarea cererii reconvenţionale fiind necesară administrarea de noi probe, s-ar tergiversa judecarea acţiunii principale, conform art.120 alin.(2) C.proc.civ.
(Secţia comercială, decizia nr.3547 din10 iunie 2005)
Prin sentinţa civilă nr.391 din 3 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Timiș, Secţia Comercială, a fost respinsă acţiunea precizată formulată de reclamanta SN R. SA, Direcţia R.T Timișoara împotriva pârâtei S.C. TV SA Timișoara cu motivarea că în cauză există puterea lucrului judecat, deoarece cele două contracte de închiriere din aprilie 1993 și 18 noiembrie 1993 au fost reziliate și s-a dispus evacuarea pârâtei din spaţiile închiriate conform sentinţei civile nr.2089/PI/2002 pronunţată de Tribunalul Timiș, rămasă definitivă și executorie prin decizia nr.665/A/14 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Timișoara, Secţia Comercială.
Curtea de Apel Timișoara, Secţia comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr.636/R/ din 9 iunie 2003 a admis recursul declarat de reclamanta SN R. SA, Direcţia R.T. Timișoara împotriva sentinţei civile nr.391 din 3 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Timiș, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanţe, stabilind că, în mod eronat, prima instanţă a reţinut administrativ, prin decizia civilă nr.636/R/ din 9 iunie 2003 a admis recursul declarat de reclamanta SN R. SA, Direcţia R.T. Timișoara împotriva sentinţei civile nr.391 din 3 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Timiș, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanţe, stabilind că, în mod eronat, prima instanţă a reţinut autoritatea de lucru judecat și asupra capătului de cerere privind pretenţiile solicitate de reclamantă.
Tribunalul Timiș, Secţia comercială, prin sentinţa nr.151 din 21 ianuarie 2004, rejudecând cauza în fond după casare a admis cererea precizată de reclamanta SN R. SA, Direcţia R. Timișoara împotriva pârâtei S.C. TV SA Timișoara, în sensul că a obligat pârâta la plata chiriei restante și a penalităţilor de întârziere. De asemenea, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere din 1993 și a actelor adiţionale la acest contract.
Curtea de Apel Timișoara, Secţia comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr.164 din 19 mai 2004, a respins apelul declarat de S.C. TV SA Timișoara împotriva sentinţei civile .
Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susţinând că în mod greșit s-a dispus disjungerea cererii reconvenţionale pe motivul judecării cauzei principale cu celeritate.
Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu criticile formulate în cererea de recurs, a constatat că acestea sunt neîntemeiate și a respins ca nefondat recursul promovat de pârâta S.C. TV SA Timișoara.
S-a reţinut că nu este de contestat că Tribunalul Timiș, Secţia comercială și de contencios administrativ, prin încheierea nr.151 din 14 ianuarie 2004, a dispus disjungerea judecării cererii reconvenţionale de soluţionarea cererii principale, cu motivarea corectă că acţiunea principală este în stare de judecată, că în probarea cererii reconvenţionale a fost solicitată efectuarea unei expertize, iar judecarea acţiunii principale s-ar tergiversa prin administrarea probatoriului, toate acestea fiind raportate la dispoziţiile art.120 alin.(2) C. proc. civ. La rândul său, instanţa de apel, amplu motivat și bine argumentat, a considerat că soluţia de disjungere a cererii reconvenţionale este justificată numai atunci când cererea principală este în stare de judecată, instanţa poate judeca separat cele două cereri și în speţă, disjungerea a fost corectă datorită faptului că pentru soluţionarea cererii reconvenţionale mai era necesară administrarea de probe.