Recourse against order rejecting suspension of proceedings declared inadmissible in commercial property price reduction dispute

Încheiere de suspendare a judecăţii. Căi de atac

Încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei urmează, sub aspectul căilor de atac, regimul stabilit de legea procesual civilă pentru hotărârea finală ce se va pronunţa în cauză în acea etapă procesuală. Or, în speţă, în raport cu dispoziţiile, art.244 alin.(2) C.proc. civ. se constată neîndeplinirea uneia din cerinţele ce se cer întrunite cumulativ, cu referire la existenţa unei hotărâri ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea unei căi de atac, iar caracterul autonom al încheierii este exclus, în raport cu dispoziţiile art.255 alin.(2), așa încât recursul a fost respins ca inadmisibil.

(Secţia comercială, decizia nr.3162 din 26 mai 2005)

Prin sentinţa civilă nr.5321 din 23 aprilie 2004, Tribunalul București, Secţia a VI a Comercială a respins acţiunea formulată de reclamanta SC S.SA Bistriţa, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA București, având ca obiect reducerea preţului vânzării pentru imobilul situat în București, B-dul A. nr.17.

Prin aceeași hotărâre, instanţa de fond a respins cererea reconvenţională având ca obiect obligarea reclamantei, pârâtă în cererea reconvenţională la plata daunelor moratorii pentru sumele achitate cu întârziere și a unui procent suplimentar de indexare a preţului pentru ratele aferente lunilor septembrie și noiembrie 2002.

Împotriva hotărârii primei instanţe, ambele părţi au declarat apel.

Apelanta SC P. SA a solicitat suspendarea judecării cauzei în temeiul art.244 alin.(1) pct.1 C. proc.. civ.

Instanţa de control judiciar a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele textului menţionat și a respins cererea de suspendare a judecăţii, prin încheierea pronunţată în aceeași zi.

Împotriva încheierii Curţii de Apel București , Secţia a V a Comercială, apelanta a declarat recurs, întemeiat pe art.304 pct.9 C. proc. civ.

Examinând cauza, conform art.137 C. proc. civilă, în raport cu excepţia de inadmisibilitate, pusă din oficiu în discuţia părţilor se constată următoarele:

Secţia comercială a ICCJ a fost sesizată cu recursul declarat împotriva unei încheieri pronunţate de Secţia comercială a Curţii de Apel București, ca instanţă de apel, în condiţiile art.244 alin.(1) pct.1 C. proc. civ.

Prin recursul declarat este vizată provocarea controlului judiciar asupra încheierii menţionate, în considerarea de către pârâtă a caracterului autonom al acesteia.

Însă, caracterul autonom al încheierii este exclus, în raport cu dispoziţiile art.255 alin.(2) C. proc. civ., cu referire la hotărârile date în cursul judecăţii.

Pe de altă parte, potrivit art.282 alin.(2) C. proc. civ., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu fondul, excepţia de la regula generală statuată de textul legal menţionat, cu referire la încheierile prin care s-a suspendat cursul judecăţii, fiind de strictă interpretare.

Faţă de dispoziţiile art.2441 alin.(2) C. proc. civ., cu privire la încheierile prin care se respinge cererea de suspendare a judecării cauzei, legea procesual civilă nu a reglementat posibilitatea atacării separate cu recurs a acestora.

Ca atare, încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei urmează, sub aspectul căilor de atac, regimul stabilit de legea procesual civilă pentru hotărârea finală ce se va pronunţa în cauză în acea etapă procesuală.

Așadar, în cauză se constată neîndeplinirea uneia din cerinţele ce se cer a fi întrunite cumulativ, cu referire la existenţa unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea acestei căi de atac, așa încât recursul declarat apare ca fiind inadmisibil.

Or, a recunoaște unei căi de ataca aptitudinea declanșării controlului judiciar, în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă, cu încălcarea principiului legalităţii acestora, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Este de reţinut că modul de determinare a sistemului căilor de atac în procesul civil, cu referire la criticile formulate de recurentă privitoare la încheierea atacată, corespunzător principiului stabilit prin art.129 din Constituţia României, revizuită, aceleași pentru persoane aflate în situaţii identice, asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătorești și satisface exigenţele art.21 din legea fundamentală, privind liberul acces la justiţie, precum și a celor privind dreptul la un proces echitabil reglementat prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale.

Prin urmare, pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii și autorităţilor, instanţa este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesual civilă și a respinge, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

În consecinţă, recursul a fost respins ca inadmisibil.