Shorter equipment capacity not a hidden defect: contract salvage over rescission for apparent faults undetected at receipt

Contract de vânzare-cumpărare. Principiul prevalării salvării efectelor juridice ale actului

Instanţa de control judiciar a apreciat în mod corect, că o capacitate mai mică a bunului vândut, decât cea stabilită, nu constituie un viciu ascuns, iar eventualele vicii aparente,care au condus ulterior la reparaţia bunului, trebuiau sesizate la recepţia produselor, prin diligenţele ce se impuneau,or,cumpărătorul a recepţionat bunul fără a formula obiecţiuni privind calitatea sau capacitatea acestuia. Întrucât, în speţă, nu există motive de anulare sau constatare a nulităţii actului juridic, neexistând vicii ascunse ale lucrului vândut, trebuie promovat pincipiul juridic al prevalării salvării efectelor juridice ale actului iar nu al desfiinţării acestuia.

(Secţia comercială, decizia nr.2217 din 30 martie 2005)

Reclamanta SC C. I. SRL București a chemat-o în judecată pe pârâta SC A. SRL Târgu Neamţ, pentru a fi obligată la plata unui rest de preţ.

Prin sentinţa civilă nr.114/E din 27 ianuarie 2004, Tribunalul Neamţ, Secţia comercială și contencios administrativ a admis în parte acţiunea , reţinând că reclamanta vânzătoare avea obligaţia contractuală de a preda pârâtei cumpărătoare un cutter cu capacitate de 100 l, așa cum s-a prevăzut în contract, dar în realitate aceasta i-a predat un cutter cu capacitate de 65 l, fiind în culpă sub acest aspect, astfel că pretenţiile vânzătoarei au fost admise în parte, suma reprezentând restul din preţ fiind stabilită de instanţă pe baza unui calcul de proporţie, scăzându-se cât a achitat pârâta cumpărătoare.

Cererea reconvenţională formulată de pârâtă a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece obiectele cumpărate prin contract formează un lot, iar faptul că a primit un obiect cu dimensiunea mai mică nu poate duce la rezoluţia contractului deoarece și cumpărătoarea are o culpă în recepţia bunurilor pentru că nu a depus diligenţe sporite.

Prin decizia nr.92 din 14 aprilie 2004, Curtea de Apel Bacău, Secţia comercială și de contencios administrativ a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, reţinând că motivele de apel cât și referirea la dreptul cumpărătorului de a alege ca un contract să fie în fiinţă sau nu, nu sunt pertinente, pentru că principiul juridic este acela că un act juridic trebuie interpretat în scopul de a produce efecte juridice și nu de a nu produce, or, în speţă, pârâta-cumpărătoare trebuia să verifice dacă bunul prezintă vicii ascunse, iar pe cele aparente le putea sesiza; astfel că, în mod corect instanţa a menţinut contractul și a redus suma ce trebuie plătită de apelanta cumpărătoare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând hotărârea pronunţată de curtea de apel, în temeiul dispoziţiilor art.304 pct.9 și 10 C.proc. civ., solicitând admiterea cererii reconvenţionale și respingerea acţiunii.

Pârâta a susţinut că instanţa, constatând că bunul livrat nu coincide cu cel contractat, viciu esenţial ce nu putea fi observat la un simplu examen de suprafaţă al bunului, trebuia să constate culpa vânzătorului și implicit răspunderea contractuală a acestuia pentru viciile ascunse ale lucrului vândut, iar în acest context, să admită cererea reconvenţională și să oblige vânzătorul la restituirea a ceea ce a primit din preţ, concomitent

cu întoarcerea bunului în proprietatea sa, ca efect nemijlocit al opţiunii cumpărătorului pentru rezoluţiunea parţială a contractului în temeiul art.1355 C. civ.

Recursul nu este fondat.

În baza contractului de vânzare-cumpărare din 8 octombrie 2002, pârâta a cumpărat de la reclamantă o linie tehnologică completă de utilaje specifice prelucrării produselor din carne, bunurile fiind recepţionate fără formularea vreunor obiecţiuni privind calitatea sau capacitatea acestora.

Întrucât cutterul prezenta o defecţiune, acesta a fost reparat urgent de reclamanta-vânzătoare, dar pârâta-cumpărătoare a refuzat ridicarea lui de la unitatea reparatoare, motivând că acesta nu are 100 l, cum s-a prevăzut în actul de vânzare-cumpărare ci numai 65 l, acest aspect fiind considerat ca un viciu ascuns al bunului.

Preţul utilajelor de linie tehnologică a fost achitat în rate, pârâta având de achitat un rest de plată.

Faţă de această situaţie, curtea de apel a apreciat că o capacitate mai mică a bunului vândut decât cea stabilită nu constituie un viciu ascuns, iar eventualele vicii aparente, ce au condus ulterior la reparaţii ale bunului puteau fi sesizate prin diligenţele ce se impuneau la recepţia produselor.

Astfel fiind, instanţa a procedat corect, reţinând și culpa reclamantei, concretizată în vânzarea cu deficienţe a unuia dintre produse, respectiv a celui care a făcut obiectul prezentului litigiu, admiţând doar în parte acţiunea, dar și respingând cererea reconvenţională, pornind de la principiul juridic al prevalării salvării efectelor juridice ale actului iar nu al desfiinţării lor, în măsura în care nu există motive certe și legale de anulare sau constatare a nulităţii actului.

Ca atare, în speţă, nu ne aflăm în prezenţa unui viciu ascuns al bunului vândut, așa cum eronat a susţinut recurenta , de asemenea în judecarea cauzei au fost avute în vedere toate probele administrate, inclusiv adresa unităţii reparatoare și depoziţia martorului, printr-o corectă interpretare a întregului material probator precum și cu respectarea dispoziţiilor art.1353 C. civ., întrucât art.1352 C. civ. nu este aplicabil în cauză, instanţele au pronunţat hotărâri legale și temeinice.

În consecinţă, având în vedere că recurenta-pârâtă nu a formulat nici un motiv de nelegalitate a hotărârilor pronunţate în condiţiile art.304 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.