Buyer ordered to pay revalued goods value after delivery evidenced by signed shipping advices and inflationary adjustments upheld
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the lower court's order that the buyer pay the seller the revalued value of delivered goods, thereby allowing the plaintiff to prevail. The dispute concerned a commercial sale where the buyer contested proof of delivery and the calculation of inflationary adjustments; the court found that shipping advices bearing the buyer's signature and stamp constituted valid evidence of delivery under Article 46 of the Commercial Code, which also implied acceptance of the invoiced price based on prior contractual practice. Legally, the court applied Article 1082 of the Civil Code to justify updating the debt with the inflation rate for the period of payment delay as a mechanism to maintain contractual equilibrium in an inflationary economy, rejecting the buyer's procedural objections regarding expert testimony as inadmissible in cassation if not previously raised.
Legislator headnote
AI generatedart.1082 C.civ, art.1361 C.civ; Buyer ordered to pay revalued goods value after delivery evidenced by signed shipping advices and inflationary adjustments upheld: Livrarea mărfurilor a fost dovedită în condiţiile art.46 C. com. Este de reţinut în acest sens că ordinea în care sunt enumerate mijloacele de probă în textul menţionat, nu indică o ierarhizare a probelor. Ca atare, avizele de expediere însușite de pârâtă fac dovada livrării mărfii și nașterea obligaţiei de plată a preţului. Totodată, primirea fără obiecţiuni a mărfii atrage după sine și acceptarea implicită a preţului facturat, cu atât mai mult cu cât acesta, cu referire la factura contestată de pârâtă, este cel practicat și anterior, în baza convenţiei părţilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Livrare de produse.Preţ datorat.Reactualizare cu rata inflaţiei
Avizele de expediţie însușite de reclamantă, fac dovada livrării și nașterii obligaţiei de plată a preţului.Totodată, primirea fără obiecţii a mărfii atrage și acceptarea implicită a preţului facturat, cu atât mai mult cu cât este preţul practicat în baza convenţiei părţilor, iar corecţia valorii mărfii livrate cu indicele de inflaţie aferent perioadei de întârziere constituie, în sensul art.1082 C.civ., o modalitate de menţinere a echilibrului contractual, în condiţiile unei economii afectate de procesul inflaţionist.
(Secţia comercială, decizia nr. 494 din 27 ianuarie 2005)
Reclamanta S.C. R.I. S.A. București a chemat în judecată pe pârâta S.C. R. C. S.R.L. București, pentru ca instanţa de judecată să o oblige la plata contravalorii mărfii livrată și neachitată. Ulterior reclamanta și-a precizat cuantumul pretenţiilor, în sensul actualizării diferenţei de preţ cu rata inflaţiei .
Prin sentinţa civilă nr.1958 din 13 martie 2001, Tribunalul București, Secţia comercială a admis acţiunea precizată și a obligat pârâta să plătească reclamantei contravaloarea mărfii primite. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada pretenţiilor sale, în sensul dispoziţiilor art.46 C.com., respectiv art.1073 raportat la art.1361 C.civ., că pârâta nu s-a prezentat în instanţă și nu și-a formulat apărarea, nu a răspuns la interogatoriu.
Împotriva hotărârii primei instanţe, pârâta a declarat apel .
Reclamanta a formulat cerere de aderare la apelul pârâtei și întâmpinare, solicitând respingerea apelului declarat de pârâtă, ca nefondat.
În cadrul cererii de aderare la apel, reclamanta a solicitat actualizarea în continuare a sumei datorate cu rata inflaţiei, pe perioada septembrie 2000 – aprilie 2001.
Curtea de Apel București, Secţia a V-a comercială, prin decizia nr.28 din 24 aprilie 2003 a respins apelul declarat de pârâtă, ca nefondat.
Prin aceeași hotărâre, instanţa de control judiciar a admis cererea de aderare la apel și a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei valoarea reactualizată a contravalorii marfii primite și neachitată.
Pentru a hotărî în acest sens, instanţa de apel a avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în această etapă procesuală.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta a declarat recurs, susţinând că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare, hotărâtor pentru dezlegarea pricinii, arătând că reclamanta nu a făcut dovada livrării mărfii.
Pârâta a mai susţinut că, urmare a unor confuzii făcute de expert, concluziile expertizei sunt greșite și în contradicţie cu probatoriul administrat în cauză și a solicitat admiterea recursului, în sensul admiterii în parte a acţiunii .
Reclamanta a formulat cerere de aderare la recurs și întâmpinare, arătând că avizele de expediere în discuţie poartă semnătura și ștampila pârâtei, situaţie în care primirea mărfii este confirmată de pârâtă.
Recursul declarat de pârâtă este nefondat.
Livrarea mărfurilor a fost dovedită în condiţiile art.46 C. com. Este de reţinut în acest sens că ordinea în care sunt enumerate mijloacele de probă în textul menţionat, nu indică o ierarhizare a probelor. Ca atare, avizele de expediere însușite de pârâtă fac dovada livrării mărfii și nașterea obligaţiei de plată a preţului. Totodată, primirea fără obiecţiuni a mărfii atrage după sine și acceptarea implicită a preţului facturat, cu atât mai mult cu cât acesta, cu referire la factura contestată de pârâtă, este cel practicat și anterior, în baza convenţiei părţilor.
Corecţia valorii mărfii livrate cu indicele de inflaţie aferent perioadei de întârziere a îndeplinirii obligaţiei de plată a acestuia, constituie, în sensul art.1082 C. civ., o modalitate de menţinere a echilibrului contractual în condiţiile unei economii afectate de procesul inflaţionist, așa încât hotărârea atacată nu este susceptibilă de critică sub acest aspect. Prin obiecţiunile la raportul de expertiză, pârâta nu a contestat modul de stabilire a valorii corecţiei debitului cu rata inflaţiei, așa încât această critică nu poate fi examinată pentru prima dată în recurs. Ca atare, recursul este neîntemeiat și sub aspectul acestor critici, iar hotărârea atacată este temeinică și legală și nu se constată motive care să justifice modificarea acesteia.
În consecinţă, a fost respins recursul declarat de pârâtă.