Validity of res judicata in competing asset liquidation and judicial enforcement auctions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the lower courts' decision to reject the plaintiff's claim on grounds of res judicata, while also validating the rejection of the defendant's res judicata exception regarding a separate prior ruling. The dispute involved a civil commercial action challenging the annulment of auction proceedings for the sale of a debtor company's assets during liquidation, where the plaintiff argued that a previous judgment on a different auction did not bar the current suit due to differing subjects and causes, while the defendant argued that a second prior judgment covered the same object and cause. Relying on Article 1201 of the Civil Code, the court determined that the plaintiff's claimed res judicata defense failed because the prior judgment concerned a different auction date and procedural context (judicial enforcement vs. liquidation), whereas the defendant's exception succeeded because there was triple identity of parties, object, and cause with a subsequent valid judgment, noting that the late introduction of an additional party did not negate the res judicata effect against the original parties.
Legislator headnote
AI generatedart.1201 C.civ, art.304 pct.9 C. proc. civ, art.312 C. proc. civ; Validity of res judicata in competing asset liquidation and judicial enforcement auctions: The dispute involved a civil commercial action challenging the annulment of auction proceedings for the sale of a debtor company's assets during liquidation, where the plaintiff argued that a previous judgment on a different auction did not bar the current suit due to differing subjects and causes, while the defendant argued that a second prior judgment covered the same object and cause. Relying on Article 1201 of the Civil Code, the court determined that the plaintiff's claimed res judicata defense failed because the prior judgment concerned a different auction date and procedural context (judicial enforcement vs. liquidation), whereas the defendant's exception succeeded because there was triple identity of parties, object, and cause with a subsequent valid judgment, noting that the late introduction of an additional party did not negate the res judicata effect against the original parties.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Autoritate de lucru judecat. Condiţii
Cuprins pe materii: Drept civil. Proba obligaţiilor. Prezumţiile legale
Index alfabetic:
-autoritate de lucru judecat
-triplă identitate de părţi, obiect și cauză
C.civ., art.1201
Potrivit dispoziţiilor art.1201 C.civ. este lucru judecat , atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părţi, făcută de ele și în contra lor, în aceeași calitate.
(Secţia comercială, decizia nr.3046 din 18 octombrie 2006)
Prin sentinţa civilă nr.36 din 26 ianuarie 2005 pronunţată de Tribunalul Bacău, Secţia comercială și de contencios administrativ, s-a respins excepţia lipsei de interes a reclamantei, s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la decizia nr.232/19 martie 2003, s-a admis cererea de intervenţie formulată de SC C. A Onești și s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la sentinţa civilă nr.2537/6 octombrie 2003 a Tribunalului Bacău și s-a respins pentru autoritate de lucru judecat acţiunea formulată de reclamanta SC E.I.I. în contradictoriu cu SC E. SRL Onești, prin lichidator SC S. Q. SRL și cu SC V.G.B.O. SRL.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a apreciat că reclamanta justifică un interes în cauză, întrucât prin licitaţia contestată s-au vândut bunuri ale societăţii SC E. SRL, societate ce are ca asociaţi , SC C. SRL și SC E.I.I. (reclamantă în cauză).
În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, cu referire la decizia civilă nr.232/19 martie 2003, a Tribunalului Bacău, s-a reţinut că prin această decizie s-au anulat formele de executare întocmite în dosarul nr.406/2002, respectiv o somaţie emisă pe numele SC E. SRL, astfel că nu există identitate de obiect cu cauza de faţă.
În ceea ce privește sentinţa civilă nr.2537/6 octombrie 2003 a Tribunalului Bacău, instanţa de fond a apreciat că există tripla identitate, de părţi, obiect și cauză, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute în art.1201 C. civ., motiv pentru care a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat, acţiunea fiind respinsă pentru acest considerent.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr.100 din 20 decembrie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC E.I.I.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs , considerând că decizia atacată este netemeinică și nelegală, invocând prevederile art.304 pct.9 C. proc. civ.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanţa de apel a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de recurentă, deși există tripla identitate la care se referă art.1201 C. civ.
În ceea ce privește identitatea de obiect a cauzelor, ea există, fiind vorba de anularea licitaţiilor de vânzare a acelorași bunuri ale SC E. SRL. Instanţa de apel a greșit când a reţinut ca subiect somaţia de plată a SC C. SA, atâta vreme cât a fost ţinută o licitaţie pentru vânzarea, în aceleași condiţii ca și în 23 august 2003, a acelorași bunuri ale SC E. SRL. Părţile din dosarul nr.1678/2003 au fost aceleași cu cele din dosarul de faţă.
Pe de altă parte, instanţa de apel a acceptat excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de către pârâtă, cu toate că în dosarul 8367/2003 nu sunt aceleași părţi, respectiv în acel dosar nu figurează ca parte SC VGB O SRL București.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de recurentă, Înalta Curte a constatat că acesta este nefondat.
Instanţele de fond și de apel au făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art.1201 C. civ. atunci când, pe de o parte, au respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamanta-recurentă iar, pe de altă parte, au admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă, și au respins acţiunea și apelul reclamantei.
În ceea ce privește excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de reclamantă raportat la decizia nr.323/2003 a Tribunalului Bacău, este de observat că, așa cum judicios s-a reţinut de către instanţe, obiectul celor două cereri este diferit, prezenta cauză având ca obiect anularea procesului verbal de licitaţie organizată de lichidatorul SC E.SRL la 29 august 2003, în timp ce primul dosar avea ca obiect anularea unei licitaţii organizate la data de 15 ianuarie 2003 de către executorul judecătoresc. Valorificarea bunurilor în cadrul primei licitaţii s-a făcut ca urmare a declanșării procedurii de executare silită de către creditor iar valorificarea bunurilor, în cadrul celei de a doua licitaţii, s-a făcut în scopul lichidării societăţii debitoare de către lichidator SC S. Q. SRL Bacău, deci lipsește și identitatea de cauză cerută de art.1201 C.civ. pentru existenţa autorităţii de lucru judecat. Nu este îndeplinită nici condiţia identităţii de părţi, în sensul ca ele să aibă aceeași calitate în proces, întrucât dacă în primul litigiu, SC E. I. I. și SC E. SRL au avut calitatea de reclamante și SC C. SA a avut calitatea de pârâtă, în prezentul litigiu SC E. SRL este pârâtă iar SC C. SA este intervenientă.
În raport cu aceste dispoziţii, excepţia invocată de pârâtă îndeplinește, așa cum corect au reţinut și instanţele de fond și apel, condiţiile autorităţii de lucru judecat.
Există identitate de obiect și cauză între prezentul litigiu și cel soluţionat de Tribunalul Bacău, prin sentinţa nr.2537 din 6 octombrie 2003, iar acest aspect nu este contestat nici de reclamanta-recurentă. Aceasta a invocat, în susţinerea neaplicării prevederilor art.1201 C. civ., doar lipsa unei singure condiţii, din cele impuse de text și anume lipsa identităţii de părţi, respectiv, că în primul litigiu nu a figurat ca parte și SC VGB O SRL București, parte în prezentul litigiu.
Este de menţionat că prin motivele de apel reclamanta nu a invocat și acest motiv, respectiv lipsa identităţii de părţi, criticând sentinţa atacată sub aspectul autorităţii de lucru judecat doar în sensul că s-a reţinut greșit identitatea de obiect și cauză, deoarece „fundamentul raportului juridic dedus judecăţii nu este același”.
Dar nici această susţinere a recurentei, făcută direct în recurs, nu este întemeiată. Ca și în prezentul litigiu, în cel soluţionat prin sentinţa nr.2537/2003 a Tribunalului Bacău, au figurat ca reclamantă SC E.I.I. prin reprezentant P.N. și ca pârâtă SC E. SRL prin lichidator SC S. Q. SRL Bacău.
SC VGB O București a fost introdusă în cauză abia la 12 noiembrie 2003, după ce, la termenul anterior, s-a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.
Lăsând la o parte faptul că această operaţiune ar fi putut urmări chiar neutralizarea excepţiei invocată, procedura civilă nu cunoaște instituţia „introducerii în cauză”.
Faţă de cele menţionate, nu suntem în situaţia „chemării în judecată a altor persoane” pentru a fi aplicabile prevederile art.57-58 C. proc. civ. Mai mult, reclamanta nu îi opune SC VGB O București un drept, obiectul acţiunii sale vizând „anularea procesului verbal de vânzare la licitaţie”.
Pentru motivele arătate, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat, în temeiul art.312 C. proc. civ.