Subsidiary nature of declaratory action in commercial disputes where execution remedy is available

Acţiune în constatare. Condiţii

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura înainte de judecată

Index alfabetic:

-acţiune în constatare

-acţiune în realizare

-regim juridic

-stare de fapt

C.proc.civ., art.111

Potrivit celor reglementate în art.111 C.proc.civ. pentru exercitarea acţiunii în constatare, este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat un interes și prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt.

Conţinutul art.111 C.proc.civ. determină principiul subsidiarităţii acţiunii în constatare, în raport cu acţiunea în realizare, cu toate consecinţele ce decurg din regimul juridic distinct al celor două acţiuni.

(Secţia comercială, decizia nr.2675 din 28 septembrie 2006)

Prin sentinţa comercială nr. 10478/9 septembrie 2004 pronunţată de Tribunalul București, Secţia a VI-a Comercială, a fost respins capătul de cerere privind constatarea inexistenţei unui drept de creanţă al pârâtei SC P A. SA asupra SC F.I.R. P. I. E. SA, ca inadmisibil.

În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut. că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta SC F.I.R. PROD IMPORT EXPORT SA cu sediul social în București a solicitat nulitatea absolută a contractului de publicitate nr. B 316271/9 martie 2001 încheiat cu pârâta SC PAGINI AURII SA, cu sediul social în București, motivând că a fost indusă în eroare de pârâtă pentru a o determina să încheie contractul.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea acţiunii reclamantei cu motivarea că dreptul la acţiune este prescris.

La rândul său, reclamanta a formulat o completare la acţiunea principală, solicitând contestarea inexistenţei unui drept de creanţă al pârâtei, precizând că și-a achitat obligaţia de plată pentru reclamele comandate doar pentru anul 2001, iar pentru pretenţiile executate de pârâtă în anul 2002, în mod unilateral, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, nu mai datorează nimic.

Prin încheierea pronunţată la 17 mai 2004, a fost admisă excepţia prescripţiei extinctive, și respins capătul de cerere ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie extinctivă.

S-a mai reţinut că, în temeiul art. 111 C. proc. civ., partea care are interes poate să facă cererea pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, însă cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. În speţă, reclamanta își putea realiza drepturile rezultate din derularea contractului de publicitate, prin apărarea ce urmează să și-o facă în cadrul acţiunii în realizarea dreptului.

Curtea de Apel București, Secţia a VI-a Comercială, prin decizia comercială nr. 178/28 februarie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, stabilind în principal, prin preluarea argumentelor instanţei de fond, că în realitate este vorba despre o acţiune în realizare, făcându-se dovada că pe rolul Tribunalului București se află spre soluţionare dosarul nr. 1605/2004 care are ca obiect o cerere de somaţie de plată privind contractul nr. B 316271/2001.

Împotriva deciziei comerciale nr. 178/28 februarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel București –Secţia a VI-a Comercială, reclamanta a promovat recurs, criticând hotărârea judecătorească sub aspectul că în mod greșit instanţa de apel a interpretat apărările făcute în cauză, că nu există nici un impediment de a fi formulată o acţiune în constatare, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, cu consecinţa admiterii în întregime a cererii privind constatarea inexistenţei vreunui drept de creanţă al intimatei, fiind invocat ca temei de drept al recursului, dispoziţiile art. 304 C.proc. civ.

Înalta Curte a constatat că acestea sânt neîntemeiate, recursul declarat de reclamantă fiind respins ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Instanţele judecătorești anterioare, printr-o completă și integrală apreciere a probelor, au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, determinate de existenţa contractului de publicitate nr. B 316271/9 martie 2001, precum și cadrul legal aplicabil litigiului de natură comercială.

Este de necontestat că acţiunea în constatare are ca scop consacrarea judecătorească a existenţei dreptului reclamantului – acţiunea în constatare pozitivă, sau a inexistenţei dreptului pârâtului – acţiunea în constatare negativă, așa cum o recunoaște atât doctrina cât și practica judiciară.

Potrivit celor reglementate în art. 111 C. proc.civ., pentru exercitarea acţiunii în constatare, este necesar a fi îndeplinite, cumulativ condiţiile: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat un interes și prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt.

Acţiunea în realizare primează totdeauna faţă de o eventuală acţiune în constatare. Conţinutul art.111C.proc.civ. determină principiul subsidiarităţii acţiunii în constatare, în raport cu acţiunea în realizare, cu toate consecinţele ce decurg din regimul juridic distinct al celor două acţiuni.

Din verificarea întregii documentaţii existente la dosarul cauzei, rezultă fără echivoc că reclamanta își poate realiza drepturile solicitate, nu printr-o acţiune în constatare, ci numai printr-o acţiune în realizare.

Raţiunile juridice expuse fac ca toate criticile formulate de recurentă să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul, nefiind îndeplinite nici una din cerinţele art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală și temeinică decizia atacată.