Paulian action over nominal sale of commercial trade fund; third-party collusion inferred from price and spouse's debtor status via tacit mandate

Acţiunea pauliană. Contract de vânzare-cumpărare. Preţ neserios. Complicitatea terţului. Mandat tacit reciproc

Acţiunea directă pauliană sau revocatorie nu este o acţiune în constatare, ci aparţine creditorului care a cerut revocarea actelor juridice încheiate de debitor în frauda sa și are drept scop, readucerea în gajul general al creditorilor, a valorilor ieșite din patrimoniul debitorului, pentru a-i reduce sau mări starea de insolvabilitate.

Soţia pârâtă dobândește calitatea de debitor în temeiul mandatului tacit reciproc (art.35 C.fam.) , așa încât creditorii vor putea urmări bunurile comune ale soţilor.

Complicitatea terţului este îndeplinită în cazul în care acesta, deși nu a cunoscut intenţia debitorului de a prejudicia interesele creditorului, a cunoscut totuși că prin actele la care participă, a creat sau a mărit insolvabilitatea debitorului, iar aceasta rezultă din chiar preţul neserios al vânzării.

(Secţia comercială, decizia nr.101 din 17 ianuarie 2006)

Reclamanta SC A.I. SRL a chemat în judecată pe pârâţii L.V, L. L., C. V. și C. C., solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare din 18 aprilie 2003, privind imobilul microabator, prin care au micșorat gajul general menit să asigure realizarea creanţei.

Tribunalul Suceava, prin sentinţa nr.835 din 6 mai 2004, a admis acţiunea și a constatat inopozabilitata contractului de vânzare-cumpărare.

Instanţa de fond a reţinut că pârâţii L.V. și L.L au construit un microabator, cu bani împrumutaţi, pe care l-au vândut la un preţ derizoriu, de 50.000.000 lei, în frauda creditorilor.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr.22 din 16 martie 2002, a respins apelurile pârâţilor, considerând că vânzarea imobilului construit cu banii împrumutaţi de la reclamantă, la un preţ derizoriu, s-a făcut în frauda creditorilor.

Recurenţii, în baza art.304 pct.5,8,9 și 10 C.proc.civ., au susţinut că acţiunea este inadmisibilă, să se constate inopozabilitatea contractului de vânzare-cumpărare ca fiind subsidiară dreptului de a cere revocarea acestuia și restabilirea situaţiei anterioare; contractul de împrumut fiind încheiat numai cu L.V., înseamnă că L.L. nu are calitatea de debitor al reclamantei.

O altă critică a hotărârilor atacate constă în greșita admitere a acţiunii pauliene, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile privind certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanţei, neexistând dovada îndeplinirii formalităţilor de executare anterior promovării acţiunii și nici aceea a stării de insolvabilitate a debitorului, după cum nu s-a dovedit nici complicitatea terţului dobânditor. Revocarea actului încheiat de debitor, putea opera numai parţial, în limitele realizării dreptului de creanţă.

Recursurile au fost respinse .

Prin contractul de împrumut încheiat la 2 mai 2001, s-a acordat pârâtului L.V. un împrumut pentru finalizarea obiectivului de investiţie, microabator , pe termen de 1 an, cu un comision de 10% din valoarea împrumutului, care se majorează la 25%, în caz de nerespectare a termenelor de rambursare și o dobândă egală cu cea practicată de Banca Agricolă.

Prin contractul de vânzare-cumpărare din 18 aprilie 2003, pârâţii L.V. și L.L au înstrăinat imobilul pârâţilor C.V. și C.C, pentru preţul de 50.000.000 lei.

Obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a constituit imobilul, microabator, care reprezintă, în accepţiunea art.3 C.com,. o intreprindere, un fond de comerţ, pentru construcţia căruia s-au utilizat bani împrumutaţi de la o societate comercială. Astfel, competenţa de soluţionare nu putea fi atrasă decât de caracterul comercial al vânzării unui fond de comerţ, chiar dacă operaţiunea a fost încheiată între persoane fizice.

Acţiunea directă pauliană sau revocatorie nu este o acţiune în constatare. Ea aparţine creditorului care cere revocarea actelor juridice încheiate de debitor în frauda lui și are drept scop, readucerea în gajul general al creditorilor, a valorilor, care au ieșit din patrimoniul debitorului și care i-au creat sau mărit starea de insolvabilitate.

Susţinerea recurentei, potrivit căreia pârâta L.L. nu avea calitatea de debitor, este infirmată de prezenţa mandatului tacit reciproc (art.35 C. fam.), așa încât creditorii pot urmări bunurile comune ale soţilor.

În privinţa condiţiilor de admisibilitate a acţiunii, instanţele de fond au constatat îndeplinirea acestora, certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanţei. Contractul de împrumut privea suma de 350.000.000 lei la care se adaugă dobânzile și comisionul și care urmau a fi rambursate până la data de 3 mai 2002, conform graficului stabilit la pct.V.

Complicitatea terţului în cazul în care actul atacat este cu titlu oneros, trebuie considerată îndeplinită în cazul în care terţul, deși nu a cunoscut intenţia debitorului de a prejudicia interesele creditorului, a cunoscut totuși că prin actul la care participă a creat sau a mărit insolvabilitatea debitorului, iar aceasta rezultă din chiar preţul neserios al vânzării.

Construcţia microabatorului este un bun unitar, indivizibil prin natura sa, iar executarea creanţei suportă încă dobânzi, astfel încât nu se poate analiza, nici sub acest aspect, alături de neseriozitatea preţului, revocarea parţială a actului.

În temeiul art.312 C.proc.civ., ICCJ a respins, ca nefondate, recursurile declarate împotriva deciziei 22 din 16 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Suceava.