Validity of general assembly resolutions setting board compensation without explicit agenda item under mandatory statutory duty

1. Hotărârea adunării generale ordinare a acționarilor pentru stabilirea indemnizațiilor administratorilor. Condiții de valabilitate

Cuprins pe materii: Drept comercial. Societățile comerciale. Adunarea generală ordinară

Index alfabetic:

-act constitutiv

-adunare generală ordinară

-administratori

-consiliu de administrație

-hotărârea adunării generale

-nulitate absolută

-ordinea de zi

art.111 alin.(2), Legea nr.31/1990

Potrivit art.111 alin.2 lit. c) din Legea nr.31/1990, în adunarea generală ordinară, în afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală este obligată să fixeze remunerația cuvenită pentru exercițiul în curs administratorilor și cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv.

(Secția comercială, decizia nr.2144 din 1 iunie 2007)

Prin cererea înregistrată la 17 august 2005, reclamantul B.A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta SC C. SA să se constate nulitatea hotărârii adunării generale a acționarilor a SC C. SA din 17 mai 2005 (pct. 5 și 6 ).

Tribunalul București, Secția a VI-a Comercială, prin sentința comercială nr. 4707 din 17 noiembrie 2005, a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Prin decizia comercială nr. 457 din 12 octombrie 2006 a Curții de Apel București, Secția a V-a Comercială, s-a respins apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii instanței de fond și a fost obligat la 1500 Ron, cheltuieli de judecată.

În considerentele deciziei, s-a arătat că nu se impune o menționare expresă a indemnizațiilor în convocator, cât timp alegerea administratorilor pentru un nou mandat presupune și stabilirea indemnizațiilor acestora.

Textul convocării a fost respectat, în sensul că s-a procedat la votarea unui nou consiliu de administrație, cu un nou mandat, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat, fiind fără relevanță că în structura fostului consiliu s-a înlocuit o singură persoană, atâta timp cât s-a aplicat votul cumulativ la structura de capital a SC C. SA .

Asupra indemnizațiilor, adunarea generală a acționarilor s-a pronunțat, conform art. 111 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

Împotriva acestei decizii, reclamantul B.A a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței, admiterea acțiunii și constatarea nulității hotărârii nr. 5 a Adunării Generale a Acționarilor a SC C. SA din 17 mai 2005.

Recurentul a susținut că hotărârea Adunării Generale a Acționarilor a SC C.SA din 17 mai 2005, a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, întrucât nu a fost inclusă stabilirea indemnizațiilor administratorilor pe ordinea de zi, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1381 din 27 aprilie 2005.

Hotărârea este lovită de nulitate absolută, întrucât norma este imperativă și nu este susceptibilă de interpretare iar prevederile art. 111 alin.(2) lit.c) din Legea nr. 31/1990 nu se aplică în situația dată.

S-a precizat că aceste dispoziții se referă numai la adunarea generală a acționarilor, care dezbat și aprobă rapoartele de activitate anuale și stabilesc indemnizațiile administratorilor, fiind convocați la SC C. SA pentru 15 aprilie 2005, când nu s-a luat nici o hotărâre privind indemnizațiile.

Recurentul a menționat că, la 17 mai 2005, s-a solicitat de acționarul S.I.F. Muntenia completarea Consiliului de Administrație. prin vot cumulativ, consiliu care a fost ales la 7 septembrie 2004, pe o perioadă de 4 ani, când s-au stabilit și indemnizațiile administratorilor. Că s-a trecut la vot cumulativ fără revocarea Consiliului de Administrație și după alegerea acestuia a fost revocat numai cel care nu a fost ales, deși revocarea este obligatorie, fapt ce rezultă din procesul verbal de ședință.

Recursul nu este fondat.

Prin hotărârea nr. 5 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC C. SA din 17 mai 2005 la punctele nr. 5 și nr.6 din ordinea de zi, s-a aprobat indemnizația lunară și garanția pentru fiecare membru al consiliului de administrație.

Susținerea recurentului privind nulitatea hotărârii, întrucât s-a dat cu încălcarea prevederilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, cele două puncte nefiind incluse în ordinea de zi, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1381 din 27 aprilie 2005, a fost înlăturată și nu are temei legal.

Potrivit art. 117 alin. ( 7 ) din Legea nr. 31/1990, convocarea adunării generale cuprinde locul și data ținerii acesteia precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Art. 111 alin.( 2 ) lit. c) din același act normativ prevede că, în afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată să fixeze remunerația cuvenită pentru exercițiul în curs, administratorilor și cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv.

Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că, în speță, chiar dacă în convocator nu s-a menționat pe ordinea de zi, stabilirea indemnizațiilor administratorilor, adunarea generală era obligată, conform art. 111alin. ( 2 ) lit. c) din Legea nr. 31/1990, să se pronunțe asupra acesteia, întrucât nu a fost fixată prin actul constitutiv.

Afirmația recurentului, că stabilirea indemnizației administratorilor s-a făcut prin hotărârea din 7 septembrie 2004, se referă la vechiul consiliu de administrație din mandatul anterior iar nu la noul consiliu, ales prin hotărârea adoptată la 17 mai 2005.

Nu sunt întemeiate nici criticile recurentului, în sensul că s-a trecut la vot cumulativ fără revocarea consiliului de administrație și după alegerea acestuia ar fi fost revocat numai cel care nu a fost ales, deși revocarea este un element de procedură obligatoriu.

Din cuprinsul procesului verbal încheiat la 17 mai 2005, rezultă că AGA, cu unanimitate de voturi, a aprobat ordinea de zi , încetarea de plin drept a mandatului administratorului B. A., fapt ce impunea înlocuirea sa, conform art. 155 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, respectiv alegerea unui nou consiliu de administrație și revocarea celui vechi.

În raport cu cele reținute, susținerile recurentului nu au suport probator, iar faptul că adunarea generală a hotărât alegerea noului consiliu de administrație și s-a dispus concomitent revocarea celui vechi, nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din 17 mai 2005 și nici un motiv de nelegalitate a deciziei recurate.

Pentru aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. ( 1 ) C. proc. civ., s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva deciziei comerciale nr. 457 din 12 octombrie 2006 a Curții de Apel București, Secția a Va Comercială.