Validity of general meeting resolutions in joint-stock companies: non-compliance with explicit agenda and amendment notice requirements under Law No. 31/1990

Societate comercială pe acțiuni. Convocarea adunării generale a acționarilor

Cuprins pe materii: Drept comercial. Societățile comerciale. Societatea comercială pe acțiuni. Adunarea generală

Index alfabetic:

-adunarea generală

-convocarea adunării generale

-modificarea actului constitutiv al societății

-ordinea de zi

-societatea comercială pe acțiuni

Legea nr.31/1990, art. 117 alin.(7) și(8)

Potrivit art.117 alin. (7) și (8) din Legea nr.31/1990, convocarea adunărilor generale în societățile comerciale pe acțiuni va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi, figurează și propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

(Secția comercială, decizia nr.549 din 6 februarie 2007)

Prin acțiunea formulată la 23 iulie 2004, reclamanta SIF Transilvania SA, cu sediul în Brașov, a chemat în judecată pe pârâta SC U. SA Mangalia, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, să se dispună anularea hotărârii AGEA a societății pârâte din 4 aprilie 2004, referitoare la vânzarea activului “garaj + teren aferent” și aprobarea raportului de evaluare și a regulamentului de licitație, precum și constatarea inexistenței unei hotărâri AGEA din aceeași dată, referitoare la divizarea simetrică a societății.

Tribunalul Constanța, Secția Comercială, prin sentința nr.4155 din 22 decembrie 2005, a respins acțiunea ca nefondată.

S-a reținut, că au fost îndeplinite prevederile art.117 din Legea nr.31/ 1990, iar alineatele (7) și (8) ale textului, nu sunt incidente în cauză, întrucât, prin vânzarea activului nu s-a pus în discuție modificarea actului constitutiv al societății.

S-a mai reținut, privitor la contestarea valorii activului că raportul de evaluare întocmit de SC I.C. SRL nu are avizul ANEVAR, dar aceasta nu poate duce la nulitatea hotărârii AGEA.

Cât privește cererea de constatare a inexistenței hotărârii de divizare simetrică a societății, instanța a reținut că este lipsită de temei legal, întrucât nu poate fi circumscrisă în prevederile art.132 din Legea nr.31/1990 sau dispozițiile art.111 C.proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta și expert L. G. Au declarat apel.

Curtea de Apel Constanța, Secția Comercială, Maritimă și Fluvială, Contencios Administrativ și Fiscal, prin decizia nr.145/COM din 12 iunie 2006, a respins ca inadmisibil apelul expertului tehnic și ca nefondat apelul reclamantei, SIF Transilvania SA, Brașov.

În pronunțarea acestei hotărâri, s-a reținut că sunt nefondate criticile reclamantei privind încălcarea dispozițiilor art.117 alin.(7) și (8) din Legea nr.31/1990, întrucât s-a publicat în M. Of. și în ziarul „R” din 19 martie 2004, ordinea de zi, locul, data ținerii adunării și propunerile ce urmau să fie dezbătute.

S-a reținut ca fiind fără temei și nedovedite, suspiciunile cu privire la legalitatea vânzării și complicitatea acționarului majoritar.

Cu privire la valoarea de vânzare a activului, instanța a reținut că sunt nefondate criticile reclamantei, deoarece, în speță, există un raport de evaluare întocmit de o societate autorizată, iar lipsa avizului ANEVAR nu duce la anularea hotărârii AGEA.

În ceea ce privește apelul formulat de expertul-tehnic evaluator L. G., acesta neavând calitatea de parte în proces, s-a reținut că apelul este inadmisibil.

Împotriva acestei ultime hotărâri, reclamanta și expertul tehnic evaluator au declarat recurs.

Recurenta SIF Transilvania SA a formulat următoarele critici:

- încălcarea dispozițiilor art.117 alin.(7) și (8) din Legea nr.31/1990, ce prevăd ca în convocarea AGEA să fie cuprinse locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării. Or, convocatorul pentru AGEA din 4 aprilie 2004 cuprinde un enunț, care nu îndeplinește condițiile legii.

- nu s-a menționat în convocator textul integral al propunerilor pentru modificarea actului constitutiv, întrucât vânzarea unui activ constituie o modificare a actului constitutiv.

- s-au încălcat interesele acționarilor prin propunerea la vânzare a unui preț subevaluat (1.504.160.000 lei), față de expertiza tehnică de evaluare depusă de instanța care a stabilit o valoare mult mai mare (8.740.000.000 lei).

Prin recursul declarat, expertul tehnic evaluator L.G. a criticat respingerea apelului, susținând că expertiza efectuată a răspuns obiectivelor stabilite de instanță, a însumat un număr mare de ore efectuate, conform decontului depus, nu a fost contestată de părți, astfel că, în mod greșit, s-a respins cererea de suplimentare a onorariului provizoriu de 7.000.000 lei.

Recurenta reclamantă, SIF Transilvania SA, răspunzând la cererea de majorare a onorariului de expertiză, a considerat că este întemeiată, și a fost de acord cu solicitarea formulată.

Recursul declarat de SIF Transilvania SA este fondat .

Convocarea Adunării generale a acționarilor SC U. SA Mangalia pentru 4 aprilie 2004 (M. Of. nr. 822/15 martie 2004) nu a îndeplinit condițiile Legii nr.31/1990, astfel că acțiunea în anulare este întemeiată.

Potrivit art.117 alin.(7) din Legea nr.31/1990, ,,convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării”.

Aceste cerințe imperative sunt menite să asigure o participare a acționarilor în deplină cunoștință a problemelor aflate pe ordinea de zi, pentru a participa la discuțiile și votul ce formează voința socială.

Totodată, este protejat interesul societății, pentru prevenirea unor practici neloiale, fraude sau abuzuri, ce s-ar putea produce în cazul în care acționarii ar fi neinformați asupra obiectului dezbaterilor.

În speță, în convocator pe ordinea de zi s-a prevăzut: 1) ,,aprobarea vânzării unui activ al societății” și la pct.2) ,,aprobarea divizării simetrice a societății”.

Această convocare, prin formularea sumară, generală a ordinii de zi, nu constituie o menționare explicită a problemelor ce urmau a fi dezbătute, în sensul că nu se indică care anume activ urmează să fie înstrăinat, modalitatea vânzării, prețul minim, justificarea vânzării.

Raportul de evaluare neavizat de ANEVAR creează suspiciuni asupra calității lucrării, este întocmit la 2 aprilie 2004 de SC I.C. SRL, fără a exista dovada că a fost pus la dispoziția acționarilor pentru documentare.

Prin raport, activul, garaj (construcții imobil) și terenul (3834 mp), este subevaluat la suma de 1.264.000.000 lei.

Expertiza tehnică judiciară dispusă de instanța de fond, pentru evaluarea aceluiași activ, stabilește suma de 8.740.000.000 lei.

Deși instanța de fond a considerat necesară evaluarea activului la data vânzării, concluziile expertizei judiciare nu au fost analizate, nici în instanța de fond și nici în apel. Nu se fac referiri la această probă, deși este concludentă în sensul reținerii că valoarea aprobată de adunarea generală era prejudiciabilă pentru societatea pârâtă, activul fiind sub evaluat pe baza unei expertize, ce nu a avut în vedere valoarea reală a activului.

S-a reținut că dreptul acționarilor de a fi informați asupra ordinii de zi a adunării generale, cu menționarea explicită a problemelor ce se vor discuta, pentru a da posibilitatea documentării și analizării acestora – și a vota în cunoștință de cauză – , nu au fost respectate, astfel că au fost încălcate prevederile art.117 alin.(8) din Legea nr.31/1990.

Așa fiind, se impune admiterea acțiunii în anularea hotărârii AGEA din 4 aprilie 2004, astfel că analizarea celorlalte critici ale recurentei este de prisos.

S-a reținut, pe de altă parte, că, expertiza tehnică de evaluare, dispusă în cauză, a fost edificatoare, pentru a analiza valabilitatea hotărârii AGEA, din 4 aprilie 2004 și față de complexitatea lucrării, se apreciază ca întemeiată cererea depusă odată cu raportul de expertiză de stabilire a onorariului la suma de 35.500.000 lei și întrucât s-a admis de instanță 7.000.000 lei onorariu provizoriu și un supliment de 3.000.000 lei, urmează ca pârâta SC U. SA Mangalia să achite Biroului de expertiză Constanța diferența de 2550 Ron, sumă admisă drept cheltuieli de judecată în sarcina pârâtei.

Ca urmare, recursul reclamantei a fost admis iar decizia instanței de apel să fie modificată în parte, în sensul admiterii apelului aceleiași părți, împotriva sentinței instanței de fond, care a fost schimbată în tot, în sensul admiterii acțiunii și anulării hotărârii AGEA din 4 aprilie 2004 a SC U. SA Mangalia.

Pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată la fond, apel, recurs și anume 2850 Ron.

În ceea ce privește recursul expertului tehnic, acesta a fost respins, instanța de apel reținând întemeiat că nu poate fi analizat expertul nefiind parte în cauză.