Appeals dismissed; high court upholds refusal to admit expert evidence and affirms party burden of proof.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals as unfounded, thereby upholding the Bucharest Court of Appeal’s judgment of 14 June 2007 that had rejected the claimant’s claims on the merits, dismissed the interveners’ intervention, and dismissed the action against one defendant for lack of passive procedural capacity; accordingly, the lower court’s ruling remains in force and the claimant and interveners did not prevail. The dispute concerned a civil/commercial claim in which the claimant sought remedies against two defendants, raising exceptions (including res judicata, inadmissibility, and prescription) that the trial court had already addressed; the appellants challenged the lower courts’ refusal to admit further expert evidence and alleged a breach of the judge’s active role, but the High Court held that the active role does not override the principle of party autonomy. The Court reasoned that, under Article 129(5) of the Civil Procedure Code, a judge must actively seek the truth and may order evidence, yet the burden of proof lies on the claimant pursuant to Article 1169 of the Civil Code, so a court cannot substitute its will for the parties’; it found the lower court had respected the adversarial process, the right to defense, and equality of arms consistent with the requirement of a fair trial under Article 6(1) of the European Convention on Human Rights.
Legislator headnote
AI generatedAppeals dismissed; high court upholds refusal to admit expert evidence and affirms party burden of proof: Recurenţii intervenienţi A.E. și A.G., în dezvoltarea motivelor de recurs au evocat împrejurarea că instanţa de fond nu a exercitat un rol activ, prin aceea că nu a pus în vedere părţilor drepturile și obligaţiile ce le revin și nu a stăruit pentru soluţionarea amiabilă a cauzei conform art.129 din Codul de procedură civilă.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Rolul activ al instanţei. Principiul disponibilităţii.
Rolul activ nu înseamnă, încălcarea principiului disponibilităţii în procesul civil, deoarece obligaţia de a-și proba apărările revine reclamantului, în condiţiile dispoziţiilor art.1169 din Codul civil, instanţa neputând să se substituie voinţei părţilor, judecătorul fiind însă obligat să descopere adevărul și să dea părţilor, în egală măsură, îndrumare în apărarea drepturilor și intereselor legitime.
Este de necontestat că art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o largă accepţie, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligaţiei de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă și imparţială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligaţiilor sale cu caracter civil. În soluţionarea cauzei, instanţa de apel a dovedit pe deplin că a respectat cu rigurozitate spiritul european al echităţii juridice, ţinând cont de toate garanţiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalităţii armelor în procesul civil.
(Înalta Curte de Casaţie și Justiţie Secţia comercială decizia nr. 1975 din 5 iunie 2008)
Curtea de Apel București Secţia a VI-a comercială prin sentinţa nr.128/14 iunie 2007 a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamanta SC C.G. SRL.
Au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii acţiunii, autorităţii de lucru judecat și a prescripţiei dreptului la acţiune, invocate de pârâta A.V.A.S., ca neîntemeiate.
A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC R.B. SA și a fost respinsă cererea formulată de reclamanta SC C.G. SRL în contradictoriu cu pârâta SC R.B. SA ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
A mai fost respinsă cererea formulată de aceiași reclamantă în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. - București ca neîntemeiată.
De asemenea a fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienţii A.G. și A.E.
Împotriva sentinţei comerciale nr.128/14 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel București Secţia a VI-a comercială au promovat recurs atât reclamanta SC C.G. SRL cât și intervenienţii A.E. și A.G., care au criticat aceiași hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează.
Recurenţii intervenienţi A.E. și A.G., în dezvoltarea motivelor de recurs au evocat împrejurarea că instanţa de fond nu a exercitat un rol activ, prin aceea că nu a pus în vedere părţilor drepturile și obligaţiile ce le revin și nu a stăruit pentru soluţionarea amiabilă a cauzei conform art.129 din Codul de procedură civilă.
Recursul intervenienţilor s-a întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.5, 6, 7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă.
La rândul ei, recurenta reclamantă SC C.G. SRL Iași, a preluat și în cererea de recurs și se regăsesc în esenţă aceleași critici aduse sentinţei pronunţate de prima instanţă.
Ambele recurente au cerut admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, admiterea probei cu expertiză, respectiv dacă cea existentă nu este suficientă, una judiciară, care în final să conducă la admiterea cererilor așa cum au fost formulate.
Recursurile sunt nefondate. (...)
Este adevărat că, potrivit art.129 pct.5 din Codul de procedură civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri legale și temeinice. Mai mult, ei pot ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Nu se poate reţine că a fost încălcat principiul rolului activ al instanţei, deoarece au fost puse în discuţia părţilor toate excepţiile invocate, a fost respectat principiul contradictorialităţii și al dreptului la apărare, au fost depuse la dosar acte, întâmpinări și răspunsuri la întâmpinări, iar după închiderea dezbaterilor, note scrise, cuprinzând solicitările detaliate ale reclamantei și intervenienţilor. Dezbaterile având loc în prezenţa lor, susţinerile au fost consemnate conform încheierii din ședinţa publică de la 7 iunie 2007.
Rolul activ nu înseamnă, așa cum a evidenţiat jurisprudenţa, încălcarea principiului disponibilităţii în procesul civil, deoarece obligaţia de a-și proba apărările revine reclamantului, în condiţiile dispoziţiilor art.1169 din Codul civil, instanţa neputând să se substituie voinţei părţilor, judecătorul fiind însă obligat să descopere adevărul și să dea părţilor, în egală măsură, îndrumare în apărarea drepturilor și intereselor legitime.
Este de necontestat că art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o largă accepţie, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligaţiei de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă și imparţială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligaţiilor sale cu caracter civil. În soluţionarea cauzei, instanţa de apel a dovedit pe deplin că a respectat cu rigurozitate spiritul european al echităţii juridice, ţinând cont de toate garanţiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalităţii armelor în procesul civil.