Non-retroactivity of company nullity under special civil code provisions keeps contributed assets in social capital until liquidation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the lower courts' decisions that rejected the plaintiff's claim to reclaim contributed assets and thereby allowing the intervention of a creditor. The dispute concerned a joint-stock company that had contributed assets in kind to two limited liability companies in 1992; following the annulment of those companies' constitutive acts and their subsequent dissolution in 1998, the plaintiff argued that the assets had returned to its ownership, while the creditor argued the assets remained part of the social capital until liquidation closed. The Court held that the nullity of a company's constitutive contract equates to the nullity of the entity itself and is governed by special provisions of the Companies Law, specifically Article 58, which mandates that nullity effects operate prospectively rather than retroactively to protect third parties in good faith, meaning the contributed assets remained within the social capital of the defendant companies pursuant to Article 59 until the conclusion of liquidation proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart.58 din Legea nr.31/1990, art.59 din Legea nr.31/1990, art.312 (1) Cod procedură civilă; Non-retroactivity of company nullity under special civil code provisions keeps contributed assets in social capital until liquidation: The dispute concerned a joint-stock company that had contributed assets in kind to two limited liability companies in 1992; following the annulment of those companies' constitutive acts and their subsequent dissolution in 1998, the plaintiff argued that the assets had returned to its ownership, while the creditor argued the assets remained part of the social capital until liquidation closed. The Court held that the nullity of a company's constitutive contract equates to the nullity of the entity itself and is governed by special provisions of the Companies Law, specifically Article 58, which mandates that nullity effects operate prospectively rather than retroactively to protect third parties in good faith, meaning the contributed assets remained within the social capital of the defendant companies pursuant to Article 59 until the conclusion of liquidation proceedings.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative order to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Nulitatea contractului de societate. Neretroactivitate
Nulitatea contractelor de societate și dizolvarea celor două societăţi, echivalează cu nulitatea societăţii însăși, iar regimul juridic al declarării nulităţii este prevăzut de dispoziţii legale speciale, dispoziţii ce prevăd că nulitatea nu retroactivează, ci produce efecte numai pentru viitor, potrivit art.58 din Legea nr.31/1990.
(Înalta Curte de Casaţie și Justiţie Secţia comercială decizia nr.1545 din 8 mai 2008)
Prin acţiunea introductivă, înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamanta SC T.M.N. SA a chemat în judecată pe pârâtele SC U.T. & T. SRL și SC B. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate existenţa dreptului său de proprietate asupra unor active.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că societatea a fost constituită în baza Legii nr.15/1990 și a Hotărârii Guvernului nr. 1041/1990, iar prin Ordinul Ministrului Turismului a fost stabilită lista imobilelor care fac parte din patrimoniul său, listă în care se regăsesc toate imobilele enumerate în petitul cererii introductive de instanţă.
Totodată, a susţinut reclamanta că în anul 1992, a participat la constituirea celor două societăţi, SC U.T. & T. SRL și SC B. SRL, participarea sa fiind prevăzută prin acte constitutive autentificate.
A mai susţinut reclamanta că la constituirea celor două societăţi pârâte, a transmis numai dreptul de folosinţă asupra activelor sus menţionate și nu dreptul de proprietate, astfel cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art.13 din actele constitutive.
În ceea ce privește nulitatea actelor constitutive ale societăţii, reclamanta a susţinut că se impune a se face distincţie între nulitatea actului constitutiv și nulitatea societăţii, cele două concepte beneficiind de reglementări distincte și chiar și în situaţia transmiterii dreptului de proprietate asupra activelor litigioase, având în vedere caracterul nulităţii, acest drept a revenit în patrimoniul reclamantei.
La data de 6.09.2006, BRD – G.S.G. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu și în interesul pârâtelor.
Prin sentinţa nr.962/COM din 14 februarie 2007, Tribunalul Constanţa-Secţia comercială a respins ca nefondată acţiunea introductivă formulată de reclamanta SC T.M.N. SA și a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta BRD – G.S.G.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că cele două societăţi pârâte, au fost înfiinţate în anul 1992, iar prin actele constitutive ale acestora, reclamanta a participat la capitalul social al celor două societăţi comerciale, cu un aport în natură constând în activele indicate în cererea de chemare în judecată.
Totodată, instanţa de fond a reţinut că prin sentinţele nr.199 , respectiv 200 din 22 aprilie 1998 ale Tribunalului Constanţa-Secţia comercială, s-a dispus dizolvarea celor două societăţi pârâte, ca o consecinţă a nulităţii contractelor de societate.
În ceea ce privește nulitatea contractelor de societate, respectiv nulitatea societăţilor, potrivit Legii nr.31/1990, efectele nulităţii se produc pentru viitor, iar nu retroactiv, ca mijloc de protecţie a terţilor de bună-credinţă. Prin urmare, bunurile litigioase nu au reintrat în patrimoniul reclamantei care le-a aportat, în acest sens fiind și dispoziţiile art.59 din Legea nr.31/1990, ci au rămas în componenţa capitalului social al celor două societăţi, până la data încheierii lichidării.
Împotriva sentinţei nr.962/COM din 14 februarie 2007, reclamanta a formulat apel.
Prin decizia nr.153/COM din 28 iunie 2007, Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Curtea a mai constatat că nu poate fi primită critica ce vizează nulitatea contractelor de societate, cu motivarea că nulitatea contractelor echivalează cu nulitatea societăţii însăși, urmând a se aplica regulile specifice prevăzute de Legea nr.31/1990, în sensul că societatea nelegal constituită își păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acestora. Prin urmare, bunurile aportate în natură, rămân în componenţa capitalului social al societăţii, până la data închiderii procedurii lichidării, putând fi urmărite de creditorii societăţii, în acest sens fiind și dispoziţiile art.59 din Legea nr.31/1990.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta și în temeiul dispoziţiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a solicitat modificarea deciziei recurate și pe fond, admiterea acţiunii în constatare astfel cum a fost formulată.
Recursul este nefondat. (...)
În ceea ce privește nulitatea contractelor de societate și dizolvarea celor două societăţi, aceasta echivalează cu nulitatea societăţii însăși, iar regimul juridic al declarării nulităţii este prevăzut de dispoziţii legale speciale, dispoziţii ce prevăd că nulitatea nu retroactivează, ci produce efecte numai pentru viitor, potrivit art.58 din Legea nr.31/1990.
Prin urmare, în mod just au reţinut instanţele că bunurile litigioase au intrat în patrimoniul societăţilor nou înfiinţate și se află și în prezent în patrimoniul acestora, în acest sens fiind și dispoziţiile art.59 din Legea nr.31/1990.
Pentru considerentele înfăţișate, în temeiul dispoziţiilor art.312 (1) Cod procedură civilă, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.