Legislator Case Law & Legislation
ICCJ_83218 AI generated

Scope of stamp duty exemption for insolvency proceedings and appealability of preparatory order

Case Number ICCJ_83218
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to quash the first-instance judgment and remand the case for retrial, thereby establishing that the action must proceed despite the lack of stamp duty payment. The dispute arose from a court-ordered liquidator filing an action for the return of irrigation equipment and a heating plant or their value, which the lower court initially dismissed as non-compliant with stamp duty requirements; however, the appellate and supreme courts determined that such dismissal was erroneous because the stamp duty determination constitutes a preparatory measure appealable only alongside the merits, not a final decision. Relying on Article 77 of Law No. 85/2006, the court held that the statutory exemption from stamp duty applies generally to all actions brought by a judicial administrator or liquidator in applying insolvency law provisions, including debt recovery, irrespective of the nature or counterparty of the claim, thus prohibiting the annulment of such actions for failure to pay stamp duty.

Legislator headnote

AI generated

art.77 din Legea nr.85/2006, art.58 din Legea nr.64/1995; Scope of stamp duty exemption for insolvency proceedings and appealability of preparatory order: Pentru a hotărî astfel, instanța de fonda reținut că art.77 din Legea nr.85/2006 prevede scutirea de plata taxelor de timbru doar pentru acțiunile introduse de către lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor Legii nr.85/2006, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.

Keywords

AI generated
exemption from stamp duties insolvency statutory duty civil judgment actions for annulment filing of a claim

Cited Legislation

AI generated
art.77 din Legea nr.85/2006
Pentru a hotărî astfel, instanța de fonda reținut că art.77 din Legea nr.85/2006 prevede scutirea de plata taxelor de timbru doar pentru acțiunile introduse de către lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor Legii nr.85/2006, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.
art.58 din Legea nr.64/1995
S-a mai arătat că nu se poate aprecia că orice acțiune formulată de lichidatorul judiciar este scutită de plata taxei de timbru, așa cum se prevedea anterior în cuprinsul art.58 din Legea nr.64/1995.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Legea nr.85/2006 privind insolvența

Caracterul general al dispoziției legale privind scutirea de la plata taxelor de timbru în interpretarea reglementării cuprinse în art.77 din lege

Caracterul preparatoriu al încheierii prin care s-a dispus asupra taxei de timbru. Exercitarea căii de atac împotriva unei astfel de încheieri

Din economia art.77 din Legea nr.85/2006, rezultă fără putință de tăgadă, că scutirea de plata taxelor de timbru are caracter general, în sensul că privește toate acțiunile promovate de administratorul judiciar sau lichidator, indiferent împotriva cui sunt îndreptate și indiferent care este felul sau natura cererii formulate astfel încât nici una dintre aceste acțiuni nu poate fi anulată ca netimbrată.

Încheierea de ședință prin care s-a dispus asupra taxei de timbru are caracter preparatoriu așa cum a stabilit și instanța de apel întrucât măsura luată nu este rezultatul unor dezbateri contradictorii a părților asupra aspectelor de fapt și de drept ale instanței iar alin.2 al art.282 Cod procedură civilă stabilește expres că „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății”.

(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.683 din 21 februarie 2008)

Prin acțiunea înregistrată la data de 6 decembrie 2006 reclamanta S.C. C. S.A. - prin lichidator judiciar S.C. N.I. S.R.L. a chemat în judecată pârâta S.C. S.O. S.R.L. solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să fie obligată la restituirea unei instalații de irigat prin picurare și o centrală termică, ori contravaloarea acestor bunuri și totodată să despăgubească pe creditori pentru nepredarea acestor bunuri, susținând în fapt că, urmare a executării silite desfășurate de către D.G.F.P. Dolj și notificării bunurilor imobile ale debitoarei, pârâta a intrat și în posesia celor două bunuri a căror restituire se cere.

La data de 13 martie 2007, S.C. RJ I. B. și RJ I.R.J. AG au formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei solicitând admiterea acțiunii ce face obiectul cauzei.

Tribunalul Dolj prin sentința nr.1934 din 24 aprilie 2007 a anulat ca netimbrate atât cererea introductivă cât și cererea de intervenție.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fonda reținut că art.77 din Legea nr.85/2006 prevede scutirea de plata taxelor de timbru doar pentru acțiunile introduse de către lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor Legii nr.85/2006, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.

Fiind o dispoziție legală de excepție nu poate fi interpretată decât restrictiv. S-a mai arătat că nu se poate aprecia că orice acțiune formulată de lichidatorul judiciar este scutită de plata taxei de timbru, așa cum se prevedea anterior în cuprinsul art.58 din Legea nr.64/1995.

Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamanta care a invocat nelegalitatea hotărârii atacate și a susținut că potrivit art.25 lit.g din Legea nr.85/2006, lichidatorul este obligat să formuleze cereri pentru încasarea creanțelor debitorului și totodată, să promoveze acțiunile necesare aducerii la masa credală a bunurilor falitei.

Curtea de Apel Craiova – Secția comercială prin decizia nr.183 din 11 septembrie 2007 a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

În fundamentarea soluției instanța de control judiciar a reținut că nu se justifică susținerea privind inadmisibilitatea apelului întrucât măsura de determinare a taxei de timbru are un caracter preparatoriu, astfel încât indiferent dacă s-a promovat sau nu o cerere de reexaminare, poate fi atacată odată cu fondul, conform dispozițiilor art.282 alin.2 și 3 Cod procedură civilă.

Pe fond s-a reținut că art.58 din Legea nr.64/1995 a prevăzut scutirea administratorului judiciar de plata taxelor de timbru doar în cazul promovării acțiunilor pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor și scutirea lichidatorului judiciar pentru toate acțiunile și cererile promovate.

Modificarea acestor dispoziții, prin adoptarea prevederilor art.77 din Legea nr.85/2006 a extins sfera scutirilor de plata taxei de timbru la toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor legii privind procedura insolvenței, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.

Ca urmare, scutirea de plata taxelor de timbru are caracter general, în sensul că privește toate acțiunile promovate de către administratorul judiciar sau lichidator, indiferent împotriva cui sunt îndreptate și indiferent care este felul sau natura cererii formulate, astfel încât nici una din aceste acțiuni nu poate fi anulată ca netimbrată.

Împotriva soluției instanței de apel a declarat recurs, pârâta criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art.304 pct.4,7 și 9 Cod procedură civilă.

Recursul este nefondat.

Potrivit Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat odată cu introducerea cererii de chemare în judecată.

În situația în care nu s-a procedat astfel, instanța are obligația comunicării cuantumului taxei de timbru și acordării unui termen în vederea achitării acestuia.

Încheierea de ședință prin care s-a dispus asupra taxei de timbru are caracter preparatoriu așa cum a stabilit și instanța de apel întrucât măsura luată nu este rezultatul unor dezbateri contradictorii a părților asupra aspectelor de fapt și de drept ale instanței.

Este adevărat că partea nemulțumită asupra cuantumului taxei de timbru poate formula cerere de reexaminare în condițiile art.18 alin.2 din Legea nr.146/1997 numai că potrivit art.282 alin.1 și 299 alin.1 Cod procedură civilă hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, iar alin.2 stabilește expres că „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății”.

În speță în realitate sunt în discuție modul de interpretare a dispozițiilor art.77 din Legea nr.85/2006.

Spre deosebire de dispozițiile art.58 din Legea nr.64/1995 care au prevăzut scutirea administratorului judiciar de plata taxelor de timbru doar în cazul promovării acțiunilor pentru anularea actelor frauduloase încheiate de către debitor și scutirea lichidatorului judiciar pentru toate acțiunilor și cererile promovate, prin adoptarea prevederilor art.77 din Legea nr.85/2006 a extins sfera scutirilor de plată a taxei de timbru la toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator” în aplicarea dispozițiilor legii privind procedura insolvenței, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.

Din economia textului precitat, rezultă fără putință de tăgadă, că scutirea de plata taxelor de timbru are caracter general, în sensul că privește toate acțiunile promovate de administratorul judiciar sau lichidator, indiferent împotriva cui sunt îndreptate și indiferent care este felul sau natura cererii formulate astfel încât nici una dintre aceste acțiuni nu poate fi anulată ca netimbrată.