Criminal liability for qualified homicide: sufficiency of inpatient psychiatric evidence on diminished discernment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal in cassation, upholding the lower court's conviction and 17-year imprisonment sentence for qualified homicide, while ordering the deduction of 573 days of pre-trial detention from the total sentence and imposing judicial costs of 1.3 million lei on the defendant. The dispute centered on a challenge to the initial indictment and conviction following the defendant's fatal stabbing of his wife during a domestic conflict; the appellant argued that his psychiatric condition required inpatient evaluation to determine criminal capacity, contending that the existing evidence was insufficient. The Court rejected this argument as unfounded, finding that a prior inpatient psychiatric assessment conducted at a penal facility had already confirmed the defendant suffered from organic personality disorders with diminished discernment, but this did not exonerate him or warrant a change in the verdict. The decisive legal basis included the penal provisions for qualified homicide (Arts. 174 and 175(c) of the Penal Code), the mandate for compulsory medical treatment (Art. 113 of the Penal Code), and the procedural grounds for cassation regarding evidentiary sufficiency (Art. 385, point 8 of the Code of Criminal Procedure).
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. c) C. pen, art. 113 C. pen, art. 3859 pct. 8 C. proc. pen; Criminal liability for qualified homicide: sufficiency of inpatient psychiatric evidence on diminished discernment: Împotriva acestei decizii inculpatul menționat a declarat recurs susținând că față de afecțiunile de care suferă, se impunea efectuarea unei expertize psihiatrice în condiții de internare, pentru a se stabili răspunderea sa; temei de casare, prevăzut de art. 3859 pct. 8 C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 98 din 12 iunie 2002 a Tribunalului Neamț, inculpatul M.A. a fost condamnat la 17 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.
Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 28 octombrie 2001 la zi, l-a obligat la tratament medical până la însănătoșire în baza art. 113 C. pen., precum și la 10.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că între inculpat și soția sa, victima M.T., existau relații conflictuale datorită consumului de băuturi alcoolice din partea ambilor, împrejurări în care inculpatul se comporta violent cu soția sa.
În ziua de 26 octombrie 2001, în împrejurări asemănătoare, inculpatul a lovit-o pe soția sa peste corp, membre și în zona capului, iar cu un cuțit a lovit-o în antebraț și coapsa stângă, producându-i o plagă profundă cu secționarea arterei femurale și hemoragie externă consecutivă, soldată cu moartea acesteia.
Prin decizia penală nr. 323 din 10 octombrie 2002 a Curții de Apel Bacău s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii inculpatul menționat a declarat recurs susținând că față de afecțiunile de care suferă, se impunea efectuarea unei expertize psihiatrice în condiții de internare, pentru a se stabili răspunderea sa; temei de casare, prevăzut de art. 3859 pct. 8 C. proc. pen.
Recursul declarat nu este fondat.
La cererea inculpatului care a susținut că a mai fost internat în secția de psihiatrie a Spitalului Socola din Iași, organul de urmărire penală a dispus internarea sa în secția de psihiatrie a Spitalului Penitenciar Jilava în perioada 6 – 22 noiembrie 2001, perioadă în care s-au efectuat investigațiile și examinările de specialitate.
Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de o comisie din cadrul Institutului de Medicină legală Mina Minovici București, s-a stabilit că inculpatul prezintă tulburări organice de personalitate pe fond mixt post traumatic cranio cerebral și toxietilic cu deteriorare cognitivă incipientă, că are discernământul diminuat și se recomandă luarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical conform art. 113 C. pen.
Prin urmare, susținerile inculpatului recurent nu sunt întemeiate, astfel că urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat și a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 323 din 10 octombrie 2002 a Curții de Apel Bacău.
Compută din pedeapsă, durata arestării preventive a inculpatului de la 28 octombrie 2001, la 14 mai 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2003.