Competence for damages resulting from enforcement delays lies with the enforcement court, not higher commercial courts.

Contestație la executare. Acțiune în daune. Competență materială.

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Competența instanțelor.

Index alfabetic : competență materială

- daune-interese

- executare silită

- contestație la executare

C. proc. civ., art.373 alin.2, art.400,

art.404 alin.2

Instanța legal învestită cu soluționarea contestației la executare este competentă să soluționeze și cererea în daune.

Potrivit art.400 C. proc. civ. coroborat cu art.373 alin.2 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației la executare propriu-zisă, și deci a cererii în daune, revine instanței de executare, respectiv judecătoriei în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

I.C.C.J., Secția comercială, Decizia nr.2484 din 20 octombrie 2009

Reclamanta SC B. SRL București a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T.H.R.M.N. SA Eforie Nord să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 129.771,51 lei cu titlu de daune, pentru întârzierile cauzate de contestațiile repetate promovate la executarea silită a sentinței civile nr. 1034/ COM/1999 a Tribunalului Constanța.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe art.404 alin.2 C. proc. civ. și ale art.998 C. civ..

Reclamanta a arătat că obiectul acțiunii constă în obligarea la plata daunelor provocate de întârzierile prin suspendările repetate ale executării silite, în conformitate cu prevederile art.404 alin.2 C. proc. civ., că după patru hotărâri irevocabile prin care au fost respinse contestațiile la executare formulate de SC THRM.N. SA nu se mai poate pune în discuție actualizarea în raport de rata inflației.

Cauza a fost înaintată la Tribunalul Buzău, având în vedere că prin încheierea nr.2725/20 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost admisă cererea formulată de petenta SC B. SRL de strămutare a dosarului.

Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.493/27 mai 2008, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 143.736,58 lei, cu titlu de daune. (…)

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC T.H.R.M.N. SA.

Prin decizia nr.210 din 28 octombrie 2008, Curtea de Apel Ploiești, Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în tot sentința și pe fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că, prin sentința nr.1034/1999, debitoarea SC C.S. SA (societate absorbită de SC T.H.R.M.N. SA) a fost obligată la plata sumei de 322.413.874 lei, reprezentând chirie restantă și 16.162.277 lei, cheltuieli de judecată.

La data de 16 ianuarie 2002 a fost emisă adresa de înființare a popririi pentru întregul debit iar, în urma acestei adrese reclamanta a recuperat întreg debitul, cererea de reactualizare fiind respinsă de Tribunalul Constanța prin sentința nr.2849/2002, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Constanța - decizia nr.1240/2002.

Debitul a fost stins la data de 2 mai 2007, după ce a fost actualizat succesiv de executorul judecătoresc, astfel că la data promovării cererii de chemare în judecată, 5 iunie 2007, pârâta nu mai datora nicio sumă de bani reclamantei.(…)

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC B. SRL.

Recurenta a arătat că pretențiile solicitate se referă la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării prin numeroasele contestații la executare formulate de pârâtă, și nicidecum nu se referă la daune pentru întârzierea achitării plății debitului; că la punerea în executare a sentinței civile nr.1034/COM/1999 pronunțată de Tribunalul Constanța au existat un număr de 24 de dosare de contestații la executare; că întârzierea plății debitului a fost cauzată de suspendările provizorii la executare formulate de pârâtă; că în raportul de expertiză actualizarea în raport de rata inflației s-a făcut corect, fiind aferentă perioadei 2 aprilie 2007 – 1 februarie 2008.(…)

Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, în conformitate cu art.306 alin.2 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ în soluționarea cauzei în raport de prevederile art.404 alin.2 C. proc. civ..

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 404 alin. 2 C. proc. civ., instanța legal învestită cu soluționarea unei contestații la executare, dacă pronunță soluția de respingere a contestației, poate obliga contestatorul, la cerere, să plătească părții adverse despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării.

Din aceste dispoziții legale rezultă că instanța legal învestită cu soluționarea contestației la executare este competentă să soluționeze și cererea în daune.

Potrivit art.400 C. proc. civ. coroborat cu art.373 alin.2 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației la executare propriu-zisă, și deci a cererii în daune, revine instanței de executare, respectiv judecătoriei în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Reclamanta SC B. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T.H.R.M.N. SA pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 129.971,51 lei, cu titlu de daune pentru întârzierile cauzate de contestațiile repetate promovate la executarea silită a sentinței civile nr. 1034/COM/1999 a Tribunalului Constanța, în conformitate cu prevederile art.404 alin.2 C. proc. civ..

Prin urmare, față de dispozițiile mai sus evocate rezultă că, în speță, instanța competentă cu soluționarea cererii în daune este instanța de executare, respectiv judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut executarea deci, Judecătoria Constanța.

Cum ambele instanțe au încălcat normele prevăzute mai sus, Înalta Curte, în temeiul art.304 pct.3 C. proc. civ. coroborat cu art.312 C. proc. civ., a admis recursul, a casat ambele hotărâri și a trimis cauza la Judecătoria Constanța pentru competentă soluționare.