Settlement ratification in commercial share sale litigation quashed and remanded for lack of special powers and incomplete party participation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal in cassation, quashed the appellate decision that had ratified a settlement agreement, and remanded the case to the Court of Appeal for further judgment on the merits. The dispute involved a commercial litigation concerning the validity of a sale-purchase contract for shares and property rights, which was initially resolved at first instance by declaring the contract null and ordering restitution, but subsequently terminated by a settlement agreement presented during the appeal phase. The decisive legal basis established that ratifying a settlement constitutes an act of disposition requiring special power of attorney from the parties' representatives; furthermore, the court is obligated to verify that the settlement does not pursue illicit purposes, is not contrary to law or party interests, and is free from vices of consent. Because the lower courts failed to demand special powers of attorney, did not verify the capacity of the public entity involved, and the settlement was not concluded by all litigating parties, the procedural requirements for valid ratification under the Civil Procedure Code were not met, necessitating the return of the case to adjudication.
Legislator headnote
AI generatedart. 271, art.272, art.273 C. pr.civ, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1, 2 și 5 teza 1 C. pr.civ; Settlement ratification in commercial share sale litigation quashed and remanded for lack of special powers and incomplete party participation: The dispute involved a commercial litigation concerning the validity of a sale-purchase contract for shares and property rights, which was initially resolved at first instance by declaring the contract null and ordering restitution, but subsequently terminated by a settlement agreement presented during the appeal phase. The decisive legal basis established that ratifying a settlement constitutes an act of disposition requiring special power of attorney from the parties' representatives; furthermore, the court is obligated to verify that the settlement does not pursue illicit purposes, is not contrary to law or party interests, and is free from vices of consent. Because the lower courts failed to demand special powers of attorney, did not verify the capacity of the public entity involved, and the settlement was not concluded by all litigating parties, the procedural requirements for valid ratification under the Civil Procedure Code were not met, necessitating the return of the case to adjudication.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for admitting the appeal and annulling the decision, as the lower court failed to respect the validity conditions for a settlement (tranzacție) under these procedural provisions.
Procedural basis for the grounds of appeal invoked by the appellant, which the court analyzed in its dispositive order.
Procedural rule applied to admit the appeal, annul the decision, and remit the case for retrial.
Full text
Hotărârea de expedient. Condiţii de validitate
Stingerea unui litigiu prin tranzacţie constituie un act de dispoziţie, astfel încât mandatarul parţilor poate sa încheie un asemenea contract și să-l înfăţișeze instanţei numai în temeiul unei procuri speciale.
Instanţa este datoare să verifice dacă tranzacţia nu urmărește un scop ilicit, dacă nu este potrivnică legii, intereselor părţilor ori dacă nu este rezultatul unui viciu de consimţământ, iar în cazul în care se constată o atare situaţie, cererea va trebui respinsă și se va trece mai departe la judecarea pricinii.
(Înalta Curte de Casaţie și Justiţie Secţia comercială decizia nr.805 din 11 martie 2009)
Prin sentinţa comerciala nr.85/13.04.2007, Tribunalul Teleorman a luat act ca excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Consiliul Local Videle invocată de pârâta SC G. SRL a fost respinsă prin încheierea din 3 octombrie 2005; s-a respins ca nefondată excepţia privind modificarea cererii de chemare in judecată invocată de aceeași parată; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei SC G. SRL raportat la contractul de vânzare -cumpărare acţiuni și excepţia lipsei calităţii procesuale pasive raportat la contractul de vânzare-cumpărare invocate de chemata în garanţie AVAS București; s-a admis în parte acţiunea civila formulată și completată de reclamantul C.L.V. împotriva pârâtelor SC V. SA prin lichidator judiciar și SC G. SRL; s-a constatat nul contractul vânzare-cumpărare încheiat între pârâtele SC G. SRL și SC V. SA; pârâtele au fost obligate să lase în deplină proprietate și pașnica folosinţă reclamantei, suprafaţa; au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile sau contravaloarea lor; a fost respinsă ca nefondată cererea reconvenţională formulată de pârâta SC G. SRL; a fost respinsă cererea de chemare în garanţie a AVAS București pentru lipsa calităţii procesuale active și ca nefondată faţă de pârâta SC V. SA formulată de pârâta SC G. SRL; a fost respinsă ca nefondată cererea de anulare amenda formulată de expert.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC G. SRL.
În ședinţă publică apelanta pârâtă prin avocat și intimata reclamantă, tot prin avocat,
au prezentat instanţei o tranzacţie prin care au soluţionat litigiul ce face obiectul dosarului.
Prin decizia comercială nr. 74 din 22 februarie 2008, Curtea de Apel București – Secţia
a V-a Comercială, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 271 Cod procedură civilă, a
admis apelul si a luat act de tranzacţie consfinţind învoiala părţilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC V. SA prin lichidator judiciar SC INSEVAL IPURL Giurgiu succesoare de drept a practicianului în insolvenţă R.M. Recurenta a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 271,272 și 273 C. pr.civ.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, ce poate fi încadrat în prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recurenta a învederat că prin tranzacţia încheiată intre cele doua părţi și care alcătuiește dispozitivul hotărârii se poate constata la pct.2 faptul că imobilele: rămân în proprietatea SC G.I. SRL, în condiţiile în care C.L.V. era ţinut să se abţină în a tranzacţiona aceste bunuri având în vedere că nu a fost niciodată proprietarul acestor imobile. Și mai mult, C.L.V. nu este parte contractantă în contractul de vânzare cumpărare. În cazul în care părţile doreau să pună capăt litigiului, printr-o tranzacţie, recurenta apreciază că instanţa judecătorească era datoare să verifice dacă acestea au capacitatea de a tranzacţiona, dacă actul este expresia liberei lor voinţe, precum si daca, prin încheierea tranzacţiei, nu se urmărește realizarea unor scopuri ilicite.
Analizând hotărârea prin prisma temeiului de drept arătat și a criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:
Din interpretarea art.271 si act.272 C.pr. civ. rezultă că hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor - adică dispozitivul lor - reprezintă de fapt, o transpunere a convenţiilor părţilor, ceea ce nu echivalează cu o judecată întemeiată pe probe si fondată pe convingerile instanţei.
Stingerea unui litigiu prin tranzacţie constituie un act de dispoziţie, astfel încât mandatarul parţilor poate sa încheie un asemenea contract și să-l înfăţișeze instanţei numai în temeiul unei procuri speciale.
Instanţa este datoare să verifice dacă tranzacţia nu urmărește un scop ilicit, dacă nu este potrivnică legii, intereselor părţilor ori dacă nu este rezultatul unui viciu de consimţământ, iar în cazul în care se constată o atare situaţie, cererea va trebui respinsă și se va trece mai departe la judecarea pricinii.
Ori in cazul de faţă, Înalta Curte constată ca aceasta procedura nu a fost respectata. Instanţa trebuia sa solicite procuri speciale, dar si specimene de semnătura autorizate având in vedere ca o parte a tranzacţiei este o instituţie publică. Totodată, tranzacţia nu a intervenit între toate părţile litigante.
Pentru aceste considerente conform art. 271, art.272, art.273, art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1, 2 și 5 teza 1 C. pr.civ. s-a admis recursul declarat de pârâtă, s-a casat decizia și s-a trimis cauza pentru judecarea apelului declarat de pârâtă la Curtea de Apel București – Secţia a Va Comercială.