Civil procedure: inadmissibility of revision based on pending ECHR complaint rather than final Convention violation judgment

Revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 9 C. proc. civ. Condiții de admisibilitate

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Căi de atac

Index alfabetic: revizuire

- hotărâre CEDO

- excepția inadmisibilității

C.proc.civ., art. 322 pct. 9, art. 324 alin. (3)

Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C.proc.civ. poate fi invocat numai în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre prin care a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești interne

Simplul fapt al sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului cu o plângere nu substituie existența unei hotărâri pronunțate de această instanță.

Prin urmare, nefiind îndeplinită cerința de admisibilitate prevăzută de art. 322 pct. 9 C.proc.civ., cererea de revizuire este inadmisibilă.

Secția comercială, Decizia nr. 4265 din 8 decembrie 2010

Prin sentința nr.1/F din 2 martie 2010, Curtea de Apel Galați, Secția comercială, maritimă și fluvială, a admis excepția inadmisibilității formulată de către intimata R.B. SA Sucursala Vrancea.

A respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienta SC G&GC. SRL Focșani împotriva sentinței civile nr. 12F din 08.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel Galați.

Instanța a avut în vedere că:

În motivarea cererii s-a precizat că prin sentința nr. 12F/2007 SC G&GC. SRL Focșani a fost obligată la plata către R.B. Sucursala Vrancea la 351.911,54 Ron plus dobânda legală.

Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 1094/18.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a anulat recursul ca netimbrat

Revizuienta a arătat că decizia civilă nr. 1094 din 18.03.2008 este nelegală și încalcă dispozițiile Codului de Procedură Civilă, Legea 146/1997 și art. 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A subliniat că a formulat în cauză plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a fost constituit dosarul nr. 57145/08, care este în curs de soluționare.

Au fost invocate în drept dispozițiile art. 322 pct. 9 C.proc.civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ., a solicitat suspendarea judecării cererii de revizuire până la soluționarea plângerii formulate la C.E.D.O.

Prin întâmpinarea formulată de R.B. SA Sucursala Vrancea, a fost ridicată excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocându-se dispozițiile art. 322 alin. (9) C.proc.civ., în cauză neexistând o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o încălcare a drepturilor și a libertăților fundamentale printr-o hotărâre judecătorească anterioară.

Instanța a apreciat că excepția inadmisibilității invocată în speță este fondată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de revizuire formulată de SC G&GC. SRL s-au invocat dispozițiile art. 322 pct. 9 C.proc.civ., precizând că a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o plângere care se susține că se află în curs de soluționare.

Art. 322 alin. (9) C.proc.civ. precizează că se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale printr-o hotărâre judecătorească, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Conform art. 324 alin. (3), pentru motivul prevăzut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al României.

În cauză nu există hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului prin care să se constate o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale printr-o hotărâre internă.

Simplul fapt al sesizării menționatei instanțe cu o plângere nu substituie existența hotărârii sus menționate.

Împotriva sentinței curții de apel a declarat recurs revizuienta SC G&G C. SA Focșani, solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (5) C.proc.civ., să fie casată sentința atacată și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru judecarea în fond a cererii de revizuire.

Revizuienta a considerat că, atâta vreme cât pe rolul Curții de Europene a Drepturilor Omului există dosarul nr. 57145/2008 în curs de soluționare, este evident că se impunea soluționarea în fond a cererii de revizuire.

A arătat că, potrivit dispozițiilor art. 261 C.proc.civ., hotărârea instanței de fond trebuia să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, or, hotărârea astfel pronunțată reprezintă un refuz de cercetare în fond a cererii de revizuire.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile în cauză, s-au constatat următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 322 pct. 9 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere „dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate”.

Dispozițiile art. 324 alin. (3) C.proc.civ. stipulează că, pentru motivul prevăzut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Coroborând dispozițiile legale mai sus menționate rezultă că, atunci când se invocă motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C.proc.civ., instanța trebuie să verifice admisibilitatea cererii și anume, dacă există o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale printr-o hotărâre judecătorească internă și apoi să examineze dacă cererea a fost formulată în termenul legal.

Verificând primordial admisibilitatea cererii, instanța de fond a constatat că, deși a invocat dispozițiile art. 322 pct. 9 C.proc.civ., revizuienta și-a motivat cererea doar prin faptul că a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o plângere ce se află în curs de soluționare, or, în această împrejurare se reține că în mod judicios instanța de fond a considerat că simplul fapt al sesizării CEDO cu o plângere nu substituie existența unei hotărâri pronunțate de această instanță, și, corect, a apreciat că nefiind îndeplinită cerința de admisibilitate prevăzută de art. 322 pct. 9 C.proc.civ. se impune admiterea excepției inadmisibilității și respingerea cererii, ca fiind inadmisibilă.

Se poate concluziona astfel că, de vreme ce revizuienta nu a făcut dovada îndeplinirii cerinței mai sus menționate, respectiv a existenței unei hotărâri de condamnare a României la CEDO pentru încălcarea unor drepturi sau libertăți fundamentale printr-o hotărâre judecătorească internă, încălcare ale cărei consecințe grave continuă să se producă și care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii, în mod corect s-a statuat în sensul inadmisibilității unei cereri astfel formulate, contrar susținerilor recurentei.

În mod evident și, pe cale de consecință față de cele mai sus arătate, nu au fost primite susținerile potrivit cărora au fost încălcate dispozițiile art. 261 C.proc.civ., hotărârea fiind nemotivată în fapt și în drept și că ne-am afla în prezența unui refuz al instanței de cercetare pe fond a cererii de revizuire, întrucât, de asemenea, contrar susținerilor recurentei, s-a constatat că hotărârea pronunțată de curtea de apel cuprinde motivele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței și, totodată, soluționând cauza pe cale de excepție, în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C.proc.civ., respingând cererea ca inadmisibilă, instanța nu mai putea păși la soluționarea acesteia pe fond.

Drept urmare, s-a reținut că recurenta revizuientă nu a formulat niciun motiv de recurs întemeiat, care în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C.proc.civ., să justifice modificarea ori casarea sentinței curții de apel, astfel că sentința curții de apel a fost menținută ca fiind legală și s-a respins recursul revizuientei, ca nefondat.