Suspension of imprisonment execution: failure to prove special circumstances with severe family consequences
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' rejection of the inmate's request to interrupt the execution of an 18-year prison sentence, and ordered the appellant to pay 650,000 RON in judicial costs. The dispute concerned a motion to suspend the imprisonment temporarily so the inmate could care for a disabled child, but the courts found that all five of the inmate's children were already institutionalized, meaning her physical presence would not alter their care situation. Relying on Articles 455 and 453(c) of the Code of Criminal Procedure, the court determined that the statutory requirement of "special circumstances" with severe consequences for the family was not met, as the state was already fulfilling the care obligations, and thus the suspension was not legally justified.
Legislator headnote
AI generatedart. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen, art. 453 lit. c) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Suspension of imprisonment execution: failure to prove special circumstances with severe family consequences: Împotriva acestei decizii și considerând întemeiată cererea ei, condamnata, în termen legal, a declarat recurs, considerând respingerea cererii determinată de o gravă eroare de fapt [(art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)].
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 584, pronunțată la data de 29 octombrie 2002, în dosarul penal nr. 14550/2002, Tribunalul Iași a respins, ca nefondată, cererea condamnatei C.M. de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 13/1995 de Tribunalul Iași.
Condamnata a fost obligată la 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Condamnata a cerut întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare, pentru a se putea, temporar, îngriji de unul dintre copii ce avea grave probleme de sănătate. Din probele ce s-au efectuat pentru a verifica situația, a rezultat că, cei 5 copii ai condamnatei se află instituționalizați în Centrul de plasament sau școli speciale. Fiica, M.L., invalidă gradul I se află în Căminul spital Hârlău.
Față de această situație, instanța a considerat că nu sunt îndeplinite cerințele întreruperii executării pedepsei, deoarece copii sunt în grija statului, iar prezența de moment a mamei nu ar influența situația copiilor.
La rândul ei, Curtea de Apel Iași a considerat corectă rezolvarea cererii, astfel că, prin decizia penală nr. 372, pronunțată la data de 17 decembrie 2002, în dosarul penal nr. 4409/2002, a respins ca nefondat, apelul condamnatului, cu cheltuieli judiciare 250.000 lei.
Împotriva acestei decizii și considerând întemeiată cererea ei, condamnata, în termen legal, a declarat recurs, considerând respingerea cererii determinată de o gravă eroare de fapt [(art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)].
Recurenta a solicitat casarea hotărârii, admiterea cererii și întreruperea executării pedepsei.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., permit întreruperea executării pedepsei, dacă din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei, în acel moment, are consecințe grave asupra sa, a familiei sau unității unde lucrează și se acordă o singură dată, pentru 3 luni.
Corect, instanțele au interpretat aceste dispoziții în legătură cu situația, decurgând din ancheta socială și care nu învederase vreo asemenea împrejurare ca cele menționate.
În considerarea acestei concluzii, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat recursul, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata C.M. împotriva deciziei penale nr. 372 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel Iași.
Obligă recurenta la 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2003.