Constitutionality of nullity sanction for appeals filed with non-competent court
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania reversed the Court of Appeal’s decision declaring the appeal null, ordered the dismissal of the nullity exception, and remanded the case for re-adjudication, thereby rejecting the procedural defense of the opposing parties. The dispute originated from a commercial judgment awarding damages, which the defendants appealed to the wrong court (the Court of Appeal rather than the High Court), leading the appellate court to invoke the nullity of an appeal filed with the non-competent instance under Article 288(2) of the Civil Procedure Code. The decisive legal basis was the binding and final nature of the Constitutional Court’s decision declaring the nullity sanction in Article 288(2) of the Civil Procedure Code unconstitutional, as it violated the constitutional principles of free access to justice and the right to appeal; under Article 31 of Law No. 47/1992, this constitutional ruling rendered the nullity sanction inapplicable, requiring courts to forward erroneously filed appeals to the competent instance rather than declaring them null.
Legislator headnote
AI generatedart.282 C. proc. civ, art. 31 din Legea nr. 47/1992; Constitutionality of nullity sanction for appeals filed with non-competent court: În consecinţă, sancţiunea nulităţii prevăzută de art.288 alin.2 din Codul de procedură civilă este nejustificată, contravenind principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie și folosirea căilor de atac, acestea impunând transmiterea tuturor cererilor greșit îndreptate instanţelor competente.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Apel depus la altă instanţă decât cea a cărei hotărâre se atacă. Caracterul definitiv și obligatoriu al Deciziei Curţii Constituţionale.
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Apelul.
Index alfabetic: apel
- excepţie de neconstituţionalitate
- nulitate
C. proc. civ., 2821, art.288 alin.2
Legea nr. 47/1992, art. 31
Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă și obligatorie.
În consecinţă, sancţiunea nulităţii prevăzută de art.288 alin.2 din Codul de procedură civilă este nejustificată, contravenind principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie și folosirea căilor de atac, acestea impunând transmiterea tuturor cererilor greșit îndreptate instanţelor competente.
Secţia comercială, Decizia nr.709 din 23 februarie 2010
Prin sentinţa nr.13180 din 3 decembrie 2008 Tribunalul București, Secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea formulată de reclamanţii B.C., B.L. și B.E. în contradictoriu cu pârâţii SC D.VM.C. SRL București și A.I., obligând pârâţii să plătească în solidar reclamanţilor 30.000 Euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii și 2.400 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii. Calea de atac a fost recalificată în apel, în conformitate cu dispoziţiile art.7208, 2821 raportat la art.282 C. proc. civ., în funcţie de câtimea obiectului pretenţiilor deduse judecăţii și, la același termen, instanţa a invocat din oficiu și a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii apelului în raport de art.288 alin.2 C. proc. civ.
Prin decizia nr.251 din 21 mai 2009, Curtea de Apel București, Secţia a V-a comercială, a constatat nul apelul declarat de pârâţii A.I. și SC D.VM.C. SRL București în contradictoriu cu intimaţii - reclamanţi B.C., B.L. și B.E., împotriva sentinţei nr.13180 din 3 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul București, Secţia a VI-a comercială.
În pronunţarea acestei decizii, instanţa de control judiciar a admis excepţia nulităţii apelului în raport de art.288 alin.2 teza finală C. proc. civ., care prevede că apelul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă sub sancţiunea nulităţii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC D.VM.C. SRL București, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta a invocat art.304 pct 7 și 8 C. proc. civ. susţinând că:
1.hotărârea instanţei de fond era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în raport de valoarea pretenţiilor în litigiu;
2.intimaţii - reclamanţi nu au făcut dovada calităţii de proprietari ai imobilului, aspect neluat în seamă de instanţa de fond.
Înalta Curte a reţinut că prin decizia nr.303 din 3 martie 2009, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul nr.3292/113/2007 al Curţii de Apel Galaţi, Secţia comercială, reţinând în esenţă că sancţiunea nulităţii prevăzută de evocatul text de lege este nejustificată, contravenind principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie și folosirea căilor de atac, acestea impunând transmiterea tuturor cererilor greșit îndreptate instanţelor competente.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale, decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă și obligatorie.
În aplicarea caracterului definitiv și obligatoriu al deciziei Curţii Constituţionale, consacrat prin lege, temeiul de drept care a stat la baza pronunţării deciziei recurate nu mai subzistă, împrejurare faţă de care Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanţe de apel.