Paulian action fails: good-faith buyers' sale upheld despite creditor's insolvency claim.

Contract de vânzare-cumpărare. Acţiune pauliană. Condiţii de admisibilitate

Cuprins pe materii : Drept civil. Contracte

Index alfabetic : acţiune pauliană

- contract de vânzare-cumpărare

C. civ., art. 975

Potrivit dispoziţiilor art. 975 C. civ., creditorii pot ataca actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor, însă pe lângă dovada unei creanţe certe, lichide și exigibile și a producerii unui prejudiciu creditorului în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, aceștia trebuie, totodată, să facă dovada fraudei debitorului și a complicităţii la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos.

Astfel, nu sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acţiunii pauliene dacă, la data încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, în evidenţele de carte funciară sau ale Oficiului Registrului Comerţului nu existau înscrieri referitoare la sarcini ale imobilului – obiect al vânzării - sau menţiuni ce ar fi putut conduce la concluzia de complicitate la fraudă a terţului.

Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 4073 din 13 decembrie 2011

Notă: Dispoziţiile art. 975 din vechiul Cod civil, avute în vedere de instanţă, au corespondent în dispoziţiile art. 1562 din noul Cod civil

Prin sentinţa nr. 372/LC/2010, Tribunalul Satu Mare a respins excepţia netimbrării acţiunii formulate de pârâta SC I.I. SRL și a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul D.V., împotriva pârâţilor SC G.C. SRL prin administrator judiciar C. LJ 2000 SPRL, SC I.I. SRL, T.I., T.M. și B.S.F., și în consecinţă:

A constatat că între reclamantul D.V. și pârâţii SC G.C. SRL prin reprezentant legal B.S.F., pe de o parte, și B.S.F., personal, a intervenit contractul de împrumut din 5.10.2010 autentificat la B.N.P. B. și contractul de împrumut sub semnătură privată cu data certă din 9.10.2006, încheiat la Cabinet individual de avocatură A.I. privind împrumutul sumei de 55.000 euro.

A dispus obligarea în solidar a celor doi pârâţi la restituirea sumei împrumutate, respectiv 55.000 euro echivalent cu dobânzile aferente la data plăţii și s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2200/2008, privind imobilul înscris în CF nr. 977(…).

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâţii anularea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul casă și teren înscris în CF 2289 și 2288 și obligarea în solidar a pârâţilor la restituirea sumei de 55.000 Euro, sumă împrumutată potrivit contractului de împrumut încheiat la data de 5.10.2006, respectiv 9.10.2006.

S-a reţinut că, deși prezenta acţiune nu este întemeiată pe dispoziţiile art. 79, 80 din Legea nr. 85/2006, scopul urmărit de pârâtul B.S.F. este același ca și cel prevăzut de textul legal menţionat, respectiv intenţia de fraudare a creditorilor și a creditorului persoană fizică, fără intenţia de restituire a împrumutului.

În continuare, s-a reţinut că pârâtul a urmărit insistent fraudarea reclamantului care l-a împrumutat cu o sumă foarte mare de bani, iar ulterior a căutat să devină insolvabil prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare, actul de împrumut cu reclamantul fiind ascuns de acesta.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel SC I.I. SRL prin administratori T.Z.I. și T.M., iar prin decizia nr.10/2011-A/C/2011, Curtea de Apel Oradea, Secţia comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor apelanţi și a admis apelul, a modificat în parte sentinţa primei instanţe, în sensul respingerii cererii de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2200/2008 (…).

Analizând hotărârea primei instanţe, ca urmare a efectului devolutiv al acestei căi de atac, în ceea ce privește excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor apelanţi, instanţa de apel a reţinut că este neîntemeiată, cu motivarea că pârâţii apelanţi sunt cumpărători ai imobilului a cărui vânzare-cumpărare s-a atacat, fiind părţi contractante în contractul de vânzare cumpărare a cărui nulitate s-a solicitat a se constata. Pentru acest capăt de cerere, vizând desfiinţarea pe calea acţiunii pauliene a vânzării efectuate de debitorul reclamantului, pârâţii cumpărători ai imobilului au calitate procesual pasivă, fiind subiecţi pasivi ai raportului juridic dedus judecăţii.

Cu privire la fondul cauzei deduse judecăţii, în limitele cererii de apel formulate, instanţa de apel a reţinut că motivele de apel privitoare la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru admiterea acţiunii pauliene formulate sunt fondate.

Astfel, s-a reţinut că potrivit prevederilor art. 975 C. civ., pentru admisibilitatea unei acţiuni revocatorii formulate de creditor este necesar a se îndeplini mai multe condiţii, respectiv dovedirea existenţei unei creanţe certe, lichide și exigibile a creditorului împotriva debitorului ce încheie actul, a producerii unui prejudiciu creditorului prin încheierea actului, în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, a existenţei unei fraude a debitorului la încheierea actului în sensul provocării conștiente a insolvabilităţii, precum și a unei complicităţi la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul cu titlu oneros, în sensul cunoașterii de către terţ a faptului că debitorul prin încheierea actului își provoacă ori mărește insolvenţa.

Reclamantul creditor D.V. a invocat existenţa unei creanţe certe, lichide și exigibile în cuantum de 55.000 Euro împotriva pârâtei intimate SC G.C. SRL, consemnată în contractul de împrumut încheiat la data de 9.10.2006. Prima instanţă a dispus obligarea acestei pârâte intimate în solidar cu pârâtul B.S. la restituirea sumei de 55.000 Euro în favoarea creditorului reclamant, reţinând că acesta deţine atât împotriva societăţii vânzătoare a imobilului cât și a pârâtului, fost reprezentant legal al acesteia, o creanţă certă, lichidă și exigibilă. Având în vedere că aceste părţi obligate la plată prin hotărârea apelată nu au declarat apel în cauză, constatarea primei instanţe sub acest aspect a intrat în puterea lucrului judecat.

Cât privește îndeplinirea în cauză a condiţiilor referitoare la prejudiciul cauzat reclamantului prin vânzarea imobilului și a fraudei comise de debitor la încheierea actului, s-a reţinut că acestea sunt îndeplinite în cauză, însă nu s-a făcut dovada complicităţii terţilor cumpărători, respectiv pârâţilor apelanţi, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că societatea pârâtă vânzătoare SC G.C. SRL, prin vânzarea imobilului și-a mărit starea de insolvenţă, reclamantul fiind în imposibilitate de a-și recupera creanţa, atât de la societate cât și de la reprezentantul ei legal.

În prezent, societatea vânzătoare se află în stare de insolvenţă, fiind supusă procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, reprezentantul legal al societăţii neprocedând la înregistrarea în evidenţa contabilă a vânzării imobilului și a preţului obţinut din vânzare.

S-a mai reţinut că în înscrisul sub semnătură privată ce consemnează acordarea împrumutului de 55.000 Euro către societatea vânzătoare, aceasta își asumă obligaţia ca în cazul vânzării imobilului din litigiu, din preţul vânzării să restituie împrumutul luat, dar după vânzarea efectuată nu s-a procedat în sensul celor convenite.

S-a apreciat însă că această atitudine a reprezentantului legal al societăţii vânzătoare nu poate fi imputată pârâţilor, cumpărători ai imobilului deoarece aceștia nu răspund pentru faptele personale ale altor persoane.

S-a mai reţinut că la data perfectării acordului de voinţă dintre societatea debitoare vânzătoare și apelanţii pârâţi cumpărători, în evidenţele de carte funciară nu existau înscrieri cu privire la sarcini ale imobilului obiect al contractului de vânzare-cumpărare și nici la registrul comerţului nu s-a făcut dovada că anterior, ori la momentul încheierii contractului, ar fi existat înscrieri care dacă ar fi fost cunoscute de cumpărători, ar fi denotat o complicitate la fraudă.

Pârâţii au demarat negocierile cu reprezentantul societăţii vânzătoare în urma anunţului de vânzare a imobilului prin publicitate efectuat de vânzătoare, procedând anterior încheierii contractului la efectuarea diligenţelor pe care oricare cumpărător de bună credinţă le face atunci când intenţionează să cumpere un imobil, respectiv consultarea evidenţelor de carte funciară privitoare la imobil și a celor de la registrul comerţului privind pe societatea cumpărătoare, evidenţe din care nu a rezultat existenţa unor impedimente la cumpărarea imobilului.(…)

În consecinţă, instanţa de apel a concluzionat că în cauză nu s-a dovedit că apelanţii pârâţi, cumpărători ai imobilului, au cunoscut la momentul încheierii contractului că prin încheierea actului, societatea vânzătoare devine insolvabilă și că sunt complice la frauda urmărită de vânzător și nefiind dovedită această complicitate la fraudă a cumpărătorilor imobilului, aceștia fiind de bună credinţă, nu se poate reţine îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acţiunii formulate.

Împotriva deciziei sus menţionate au declarat recurs reclamantul D.V. și pârâta C. LJ 2000 SPRL Satu Mare administrator judiciar al SC G.C. SRL Satu Mare.

Prin recursul său, reclamantul D.V. a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în temeiul cărora a solicitat modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului declarat de SC I.I. SRL prin administratori T.Z.I. și T.M. și menţinerea ca temeinică și legală a sentinţei primei instanţe. (…)

Recursul reclamantului D.V. este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. are în vedere controlul de nelegalitate în ceea ce privește lipsa de temei legal a hotărârii recurate ori încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Din această perspectivă se constată că deși recurentul-reclamant a invocat motivul de nelegalitate sus menţionat nu a argumentat în mod concret critici referitoare la dispoziţia legală pretins a fi fost încălcată sau aplicată greșit de către instanţă. Mai mult, se constată că susţinerile recurentului-reclamant privesc stabilirea situaţiei de fapt și modalitatea de interpretare a probatoriilor administrate în cauză, aspecte ce nu mai pot face obiectul analizei în această fază procesuală, acestea vizând temeinicia soluţiei pronunţate și nu nelegalitatea acesteia.

Cu toate acestea, examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, se constată că dezlegarea dată este rezultatul interpretării și aplicării corecte a dispoziţiilor legale incidente în cauză. Astfel, în mod corect s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 975 C. civ., creditorii pot ataca actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor, însă pe lângă dovada unei creanţe certe, lichide și exigibile și a producerii unui prejudiciu creditorului în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, reclamantul trebuia, totodată, să facă dovada fraudei debitorului și a complicităţii la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos. Or, din această perspectivă, soluţia recurată este temeinică și legală, având în vedere că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare,17.10.2008, în evidenţele de carte funciară sau ale Oficiului Registrului Comerţului nu existau înscrieri referitoare la sarcini ale imobilului sau menţiuni ce ar fi putut conduce la concluzia de complicitate la fraudă, astfel că, în mod corect a statuat instanţa de apel că nu sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acţiunii formulate.

Așa fiind, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C.proc.civ., recursul reclamantului D.V. a fost respins ca nefondat.(…)