Payment incident registration under BNR Regulation No. 1/2001: Beneficiary’s erroneous introduction of a covered check does not exempt issuer from sanction or mandate cancellation of banking interdiction.

Incident de plată. Introducerea în circuitul bancar a unui CEC fără acoperire. Invocarea culpei beneficiarului instrumentului de plată. Consecinţe

Cuprins pe materii: Dreptul afacerilor. Alte materii

Index alfabetic: anulare incident de plata

- Lipsa totala disponibil

Regulamentul nr. 1/2001, art. 28, art. 36 alin. (2)

În cazul înscrierii în Centrala Incidentelor de Plăţi a unui incident de plată, ca urmare a refuzului la plată a unui CEC din lipsă totală de disponibil, adresa prin care beneficiarul menţionează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire nu poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară.

Astfel, potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, instanţa nu este în măsură să dispună anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNPR în situaţia în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, iar băncii nu i se poate reţine nicio culpă pentru această înregistrare.

Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 1327 din 9 martie 2012

Prin sentinţa comercială nr. 31/COM/2011, Tribunalul Alba, Secţia comercială, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA – Sucursala Judeţeană Alba; a respins acţiunea formulată de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia împotriva pârâtei B.C.R. SA – Sucursala Judeţeană Alba ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis acţiunea completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele SC A.C. SRL și B.C.R. SA București și a obligat această din urmă pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară generate de introducerea la plată a filei CEC în sumă de 1.119 lei la data de 25.11.2010, de către SC A.C. SRL și să transmită Centralei Incidentelor de Plăţi din cadrul BNR, anularea incidentului de plată cu cec si anularea perioadei aferente de interdicţie bancară, cu privire la societatea reclamantă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele :

Analizând cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA București – Sucursala Judeţeană Alba, tribunalul a admis excepţia, având în vedere că sucursala bancară nu are personalitate juridică, potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990 și art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 și nici organe proprii de conducere, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. proc. civ. nu poate avea calitatea de pârâtă. Pe cale de consecinţă, acţiunea reclamantei îndreptată împotriva acestei pârâte a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 28 din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „în cazul refuzului la plată al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client banca va lua în aceeași zi bancară următoarele măsuri:

a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declaraţia de interdicţie bancară”. La data de 30.11.2010, B.C.R. Sucursala Alba a notificat CIP cu privire la refuzul la plată a filei CEC emisă de SC S.I. SRL pentru suma de 1.119 lei, în favoarea SC A.C. SRL, datorită lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.

Prin adresa nr. 7 din 30.11.2010, beneficiarul filei CEC a comunicat reclamantei faptul că acest instrument de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societăţii, asumându-și astfel în mod exclusiv culpa pentru incidentul care a avut drept consecinţă înscrierea reclamantei în CIP și declararea acesteia în interdicţie bancară în perioada 30.11.2010- 30.11.2011.

Potrivit dispoziţiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001, „CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi, odată primite de la persoanele declarante - bănci.

Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare”.

Faţă de dispoziţiile legale menţionate anterior și situaţia de fapt existentă în cauză, trăgătorul, actualmente SC A.C.I. SRL, solicitând obligarea persoanei declarante – B.C.R. SA să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară impusă, datorită faptului că incidentul a fost generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC - instanţa de fond a apreciat ca întemeiată acţiunea reclamantei.

Împotriva sentinţei comerciale nr. 31/COM/2011, pronunţată de Tribunalul Alba, a declarat apel pârâta B.C.R. SA București, susţinând că prima instanţă a pronunţat hotărârea atacată fără să analizeze apărările pe care le-a formulat și fără să se reţină în sarcina sa neîndeplinirea obligaţiilor legale ce îi incumbau.

Prin decizia comercială nr. 79/2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, Secţia comercială, a respins apelul pârâtei ca nefondat, reţinând că interdicţia bancară impusă societăţii reclamante se datorează incidentului generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC, ceea ce atrage incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001.

De asemenea, a apreciat că, întrucât prin adresa nr. 7/2010 beneficiarul filei CEC a recunoscut că instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societăţii, iar pârâta, în aceeași zi – 30.11.2010, a notificat CIP cu privire la refuzul de plată, în mod legal prima instanţă a obligat aceeași pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară generate.

Împotriva deciziei comerciale nr. 79/2011, pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, Secţia comercială, a declarat recurs pârâta B.C.R. SA București, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, admiterea apelului cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii primei instanţe în sensul respingerii acţiunii introductive ca neîntemeiate.

În motivarea recursului s-a susţinut, în esenţă, că nașterea litigiului a fost generată de introducerea la plată, din eroare, a unei file CEC, cum precizează însăși reclamanta în acţiune, fără a se face vreo referire la culpa B.C.R. sau la neîndeplinirea vreunei obligaţii legale de către B.C.R.

Atât instanţa de fond cât și cea de apel au aplicat în mod nelegal dispoziţiile art. 37 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., obligând pe B.C.R. să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară generate de faptul că CEC-ul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare.

Pârâta B.C.R. SA a precizat că, deși ambele instanţe au constatat lipsa vreunei culpe a băncii, au obligat-o la anularea incidentului de plată și a interdicţiei bancare, deși conform art. 36 din Regulamentul 1/2001 al B.N.R. instanţa de fond avea posibilitatea să dispună anularea incidentului de plată și a interdicţiei bancare; această sentinţă fiind executorie, incidentele de plăţi din F.N.I.P. și F.N.P.R. erau radiate.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate, a constatat că instrumentul de plată CEC a fost emis de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia în data de 25 noiembrie 2010, pentru suma de 1.119 Ron, și a fost remis în sistemul interbancar electronic prin B.C.R. SA la data de 29 noiembrie 2010 în contul clientului SC A.C. SRL; în ziua respectivă suma nefiind disponibilă pentru acoperirea instrumentului introdus, acesta a fost înregistrat la CIP cu motivul ,,CEC refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”.

Potrivit art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcţionarea la B.N.R. a Centralei Incidentelor de Plăţi, în cazul refuzului la plată a unui CEC ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în speţă când CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil), banca va lua următoarele măsuri:

a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declaraţia de interdicţie bancară;

b) va adresa titularului de cont o somaţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica acestuia interdicţia de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major și obligaţia de a restitui băncii (băncilor) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi.

Art. 36, 37 și 38 din același regulament, pe care reclamanta și-a întemeiat acţiunea, reglementează modalitate de anulare sau modificare a informaţiilor înregistrate în CIP, cu precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile primite de la persoanele declarante-bănci, astfel:

Art. 36. - (1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi o dată primite de la persoanele declarante – bănci.

2) Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară.

Art. 37 - în situaţia primirii unei cereri de anulare privind un incident de plată major cu cec, care anulează și perioada aferentă de interdicţie bancară, CIP are obligaţia să transmită pe suport electronic, în aceeași zi bancară, tuturor centralelor băncilor declaraţia CIP privind interdicţia bancară de a emite cecuri (anexa nr. 6A), prin care se comunică acestora anularea interdicţiei respective în baza de date a CIP de către persoana declarantă.

Art. 38 - în cazul în care, ca urmare a solicitării unei instanţe judecătorești, persoana declarantă anulează un incident de plată, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea.

În temeiul dispoziţiilor legale precitate, pârâta B.C.R. SA a notificat incidentul de plată major la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPC), notificare care cuprindea și menţiunea interdicţiei bancare pentru perioada 30 noiembrie 2010 – 30 noiembrie 2011.

Având în vedere că instrumentul de plată - CEC-ul - a fost prezentat la plată, în termen legal, însă banca a constatat existenţa incidentului de plată major (lipsă totală de disponibil, cum se menţionează în cererea de înscriere a refuzului bancar în PNC), rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligaţiile legale, conform dispoziţiilor din Regulamentul nr. 1/2001.

Motivul invocat în acţiune reclamantei în sensul că fila CEC a fost introdusă în circuitul bancar, din eroare, de departamentul contabil al beneficiarului SC A.C. SRL, așa cum rezultă din adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 trimisă de SC A.C. SRL către SC S.I. SRL este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul nr. 1/2001 nu există un articol care să prevadă că introducerea din eroare de către beneficiar, în termen legal, a unui CEC, fără ca să existe în cont suma disponibilă la data când CEC-ul trebuie achitat, exonerează pe emitent de sancţiunea înscrierii în CIP și constituie temei pentru a se solicita anularea incidentului de plată și a interdicţiei bancare.

Din ansamblul dispoziţiilor Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancţiunile stipulate în regulament se aplică tuturor incidentelor de plată care apar în cazul emiterii unui CEC, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.

Astfel fiind, în mod nelegal instanţa de fond și cea de apel au considerat că adresa prin care beneficiarul menţionează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicţia bancară, fără a se preciza în temeiul cărui articol din Regulament s-a luat această hotărâre.

Potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, precitate, instanţa nu este în măsură să dispună anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNPR în situaţia în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, iar băncii nu i se poate reţine nicio culpă pentru această înregistrare.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte a constatat că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că sentinţa și decizia au fost date cu aplicarea greșită a legii și, în consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., s-a admis recursul, s-a modificat decizia atacată, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 31/COM/2010 și, pe fond, s-a respins acţiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia ca nefondată.

Restul dispoziţiilor sentinţei referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive a B.C.R. SA - Sucursala Judeţeană Alba au fost menţinute.