Negative competence conflict resolved: civil courts hold jurisdiction over police offenses despite date of commission.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice resolved a negative competence conflict by ruling that the Bucharest Court of Appeal has jurisdiction to hear the complainant's challenge under art. 278 of the Criminal Procedure Code against a prosecutor's resolution declining to start criminal proceedings for abuse of office and mistreatment; the case file was ordered transferred to that court, thereby upholding the Court of Appeal's declination of jurisdiction to the Bucharest Territorial Military Tribunal. The underlying complaint concerned alleged offenses committed by police officers in May 2001, and the dispute arose after the Bucharest Territorial Military Tribunal declined jurisdiction in favor of the civil court based on the entry into force of Law no. 360/2002 (Police Officer Statute), which reclassified police officers as civil servants and assigned their offenses to civil courts, while the Court of Appeal applied art. 40(1) of the Criminal Procedure Code, arguing jurisdiction is determined by the defendant's status at the time of the offense. The Supreme Court held that art. 64 of the special law (Law no. 360/2002), as procedural law of immediate application, prevails over the general provisions of art. 40(1) of the Criminal Procedure Code, and that the latter remains applicable only where jurisdiction is lost due to personal changes in status rather than a major regulatory amendment; thus, jurisdiction belongs to the civil courts for all police offenses regardless of when committed.
Legislator headnote
AI generatedart. 278 C. proc. pen, art. 267 C. pen, art. 64 din Legea nr. 360/2002, art. 40 alin. (1) C. proc. pen, art. 43 C. proc. pen; Negative competence conflict resolved: civil courts hold jurisdiction over police offenses despite date of commission: Potrivit art. 1 alin. (1) și art. 64 alin. (1) din Legea nr. 360/24 iunie 2002, polițistul nu mai este militar ci funcționar public civil, iar infracțiunile pe care le săvârșește, cu excepția celor îndreptate împotriva siguranței naționale, nu mai sunt judecate de instanțele militare, ci de cele civile.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 26 noiembrie 2002, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București plângerea formulată de petiționarul R.S., conform art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 7 mai 2001 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București, față de căpitanul de poliție M.T. (în prezent inspector principal de poliție) și a plutonierilor C.M., M.A., P.M., S.L. și P.C.A. (în prezent agenți principali de poliție) din cadrul I.P.J. Buzău, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă și de supunere la rele tratamente, prevăzute de art. 250 alin. (2) și art. 267 C. pen.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale fiind menținută de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, petiționarul s-a adresat instanței și anume Tribunalului Militar Teritorial București, care la 4 decembrie 2002, prin sentința nr. 189 și-a declinat competența de soluționare Curții de Apel București. Instanța a motivat această soluție, arătând că potrivit art. 64 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, competența de a judeca infracțiunile săvârșite de polițiști, cu excepția celor îndreptate împotriva siguranței statului, nu mai aparține instanțelor militare ci instanțelor civile.
Prin sentința penală nr. 12 din 12 martie 2003, Curtea de Apel București și-a declinat, la rândul ei, competența în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, considerând că sunt aplicabile dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, atunci când „competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate. Totodată, curtea de apel, constatând existența unui conflict negativ de competență, a trimis cauza Curții Supreme de Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 43 C. proc. pen.
Examinând conflictul negativ de competență, Curtea Supremă de Justiție constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) și art. 64 alin. (1) din Legea nr. 360/24 iunie 2002, polițistul nu mai este militar ci funcționar public civil, iar infracțiunile pe care le săvârșește, cu excepția celor îndreptate împotriva siguranței naționale, nu mai sunt judecate de instanțele militare, ci de cele civile.
Prevederile art. 64 din Legea nr. 360/2002, reglementând competența instanțelor sunt norme de procedură, deci de strictă și imediată aplicare.
În concursul dintre legea generală și anume Codul de procedură penală (prin art. 40) și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care este o lege specială, prioritate are legea specială și anume, art. 64 din această lege.
Deci, odată cu intrarea în vigoare, la data de 24 august 2002 a Legii nr. 360/2002, și în lipsa unor norme tranzitorii prevăzute de această lege, nu mai sunt incidente dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., în ceea ce privește judecarea infracțiunilor săvârșite de polițiști, indiferent de data săvârșirii lor (dată care interesează doar aplicarea legii penale).
Dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., ar fi rămas aplicabile, în situația în care competența instanțelor militare ar fi rămas nemodificată, iar inculpatul-polițist și-ar fi pierdut calitatea profesională din motive personale (demis, trecut în rezervă), ceea ce nu este cazul în speță față de intervenirea unei modificări majore a reglementării în materia competenței.
În aceste condiții, Curtea constată, că judecarea plângerii formulate de petiționarul R.S. intră în competența Curții de Apel București, căreia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de judecată a plângerii formulată de petiționarul R.S. împotriva rezoluției din 7 mai 2001, dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se trimite dosarul pentru soluționare.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 mai 2003.