Appeal against refusal to suspend execution during final appellate phase held inadmissible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed as inadmissible the defendant’s appeal against an interlocutory ruling by the Bucharest Court of Appeal that had rejected a request to suspend execution of the appealed judgment; the interlocutory ruling therefore stands. The dispute arose from a civil appeal proceeding where the defendant sought suspension of execution of the underlying judgment pending the appeal, which the Court of Appeal refused for failure to meet the urgent requirements of Article 581 of the Civil Procedure Code. The Supreme Court held that because the suspension request was an ancillary matter decided by the appellate court already vested with the final, irrevocable decision on the merits, its ruling on suspension is likewise final and cannot be challenged by a further appeal; allowing such an appeal would create the inadmissible result of the main case ending irrevocably at the appellate level while the ancillary suspension issue would be finally resolved by a higher court. The legal basis was an interpretation of Articles 300(3) and 403(3)–(4) of the Civil Procedure Code, harmonized with general principles on appeals, concluding that decisions by the court already exercising final appellate jurisdiction in the case are not subject to further review.
Legislator headnote
AI generatedart. 300 alin. (3) C. proc. civ, art. 373 C. proc. civ; Appeal against refusal to suspend execution during final appellate phase held inadmissible: Potrivit art. 300 alin. (3) C. proc. civ., suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, scop în care vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Recurs inadmisibil declarat împotriva încheierii prin care instanţa de recurs a respins cererea de suspendare a executării hotărârii recurate
Întrucât soluţia de respingere a cererii de suspendare provizorie a executării unei hotărâri judecătorești s-a pronunţat în faza recursului, de către instanţa investită cu judecarea acestuia și care se va pronunţa printr-o decizie irevocabilă, nesusceptibilă de a fi atacată cu un nou recurs, tot astfel și hotărârea aceleiași instanţe, dată în cererea de suspendare a executării hotărârii, cerere accesorie recursului, este, la rândul său irevocabilă.
Secţia civilă, decizia nr.4347 din 29 octombrie 2003
Investită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel București, secţia a III-a civilă, prin încheierea pronunţată în camera de consiliu la data de 19 august 2003, a respins cererea pârâtului de suspendare a executării hotărârii recurate, cu motivarea că nu sunt întrunite cerinţele art.581 Cod procedură civilă pentru admiterea acesteia.
Împotriva încheierii menţionate pârâta a declarat recurs, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de suspendare a executării hotărârii.
Recursul nu este admisibil.
Potrivit art. 300 alin. (3) C. proc. civ., suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, scop în care vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul.
În ceea ce privește dispoziţiile art. 403 alin. (3) și (4) C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător, acestea prevăd că asupra cererii de suspendare formulată potrivit alin. (1), instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat și că, în cazuri urgente, președintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţă președinţială, până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare prevăzută de prezentul articol.
Prevederile art. 403 alin. (3) și (4) la care fac trimitere dispoziţiile art. 300 alin. (3) din același cod trebuie interpretate în sensul și în acord cu ansamblul normelor de procedură în cadrul căruia sunt situate aceste prevederi, respectiv Cartea a V-a a codului, intitulată „Despre executarea silită”, care începe în temeiul unui titlu executoriu, prin sesizarea organului de executare, cu precizarea că, potrivit art. 373 C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Ca urmare, dispoziţiile art.403 alin. (3) și (4), referitoare la recursul îndreptat împotriva încheierii de suspendare provizorie a executării silite trebuie interpretate în concordanţă cu normele și principiile de drept care guvernează căile de atac în reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Cum, în speţă, soluţia de respingere a cererii de suspendare provizorie a executării unei hotărâri judecătorești s-a pronunţat în faza recursului, de către instanţa investită cu judecarea acestuia și care se va pronunţa, pe fondul cauzei, printr-o decizie irevocabilă, nesusceptibilă de a fi atacată cu un nou recurs, tot astfel și hotărârea aceleiași instanţe dată în cererea de suspendare a executării hotărârii, cerere accesorie recursului, este la rândul său irevocabilă.
Soluţia contrară ar conduce la situaţia inadmisibilă în care litigiul asupra fondului s-ar finaliza, irevocabil, în faţa curţii de apel, în timp ce cererea accesorie, privind suspendarea executării ar primi soluţia finală din partea instanţei ierarhic superioare, respectiv Curtea Supremă de Justiţie.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat în cauză s-a privit ca inadmisibil a fost respins ca atare.