Wife’s post-divorce claim to keep married name barred by res judicata; action annulled and dismissed.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the extraordinary appeal (recurs în anulare) filed by the General Prosecutor, annulled the first-instance judgment that had granted the wife the right to keep her married name after divorce, and dismissed the wife's action on the merits. The dispute arose when the wife, after a final divorce decree (which, absent a spousal agreement or her request, ordered her to resume her pre-marital name under Article 40 of the Romanian Family Code) later filed a separate post-divorce action seeking judicial permission to keep the married surname, citing 25 years of professional use. The court held that the issue of each spouse's name is conclusively resolved in the divorce judgment itself, so a subsequent request on the same issue was barred by res judicata (Article 1201 Civil Code), and that changing her current name (obtained through remarriage) was governed only by the administrative procedure for name changes under Government Ordinance No. 41/2003, not by a new court action.
Legislator headnote
AI generatedart.1201 C.civ; Wife’s post-divorce claim to keep married name barred by res judicata; action annulled and dismissed: În temeiul art.300 alin.1 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dat curs cererii Ministrului Justiţiei și a declarat recurs în anulare împotriva sentinţei devenită irevocabilă la prin neexercitarea căilor de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Divorţ. Numele soţilor după divorţ.Cerere posterioară hotărârii de divorţ pentru păstrarea numelui din timpul căsătoriei
Problema numelui fiecărui soţ se rezolvă prin hotărârea de desfacere a căsătoriei, în condiţiile reglementate prin art.40 al C. fam., iar nu în baza unei cereri ulterioare a unui din soţi.
Secţia civilă, decizia nr.2479 din 10 iunie 2003
Reclamanta F.F. a solicitat în contradictoriu cu B.D.D. încuviinţarea să păstreze după divorţ numele Burdescu avut în timpul căsătoriei.
Reclamanta și-a motivat cererea pe împrejurarea că timp de 25 de ani a fost cunoscută cu acest nume în mediul universitar în care activează atât în calitate de cadru didactic cât și de publicit.
Judecătoria Craiova, prin sentinţa civilă nr.6572 din 20.III.2002, a admis acţiunea și a încuviinţat reclamantei să poate numele dobândit în timpul căsătoriei.
În temeiul art.300 alin.1 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dat curs cererii Ministrului Justiţiei și a declarat recurs în anulare împotriva sentinţei devenită irevocabilă la prin neexercitarea căilor de atac.
S-a considerat, în motivarea recursului în anulare, că instanţa a făcut o greșită aplicare a art.40 alin.2 din C.fam. pronunţând în acest fel o soluţie vădit netemeinică.
Recursul în anulare este întemeiat.
La desfacerea căsătoriei prin divorţ art.40 din C. fam. oferă două soluţii în privinţa numelui ce se va purta după divorţ.
Soţii se pot învoi ca și după divorţ soţul care a luat numele de familie al celuilalt soţ, în timpul căsătoriei, să poarte acest nume. În lipsa unei învoieli între soţi instanţa poate da această încuviinţare pentru motive temeinice.
A doua situaţie se referă la cazul în care, între soţi nu există o asemenea învoială sau instanţa nu a dat încuviinţarea. In acest caz fiecare soţ își reia numele anterior căsătoriei.
În cazul în speţă nu a existat o învoială între soţi pentru ca reclamanta să poarte după divorţ numele din căsătorie și nici reclamanta nu a solicitat acest lucru. Ca urmare, prin sentinţa civilă nr.2303/1998 s-a dispus ca reclamanta să poarte în viitor numele avut anterior căsătoriei. Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac.
Faţă de această împrejurare, nu se mai putea pronunţa o nouă hotărâre cu privire la un capăt de cerere soluţionat deja printr-o hotărâre definitivă fără să se încalce dispoziţiile art.1201 C.civ. care se referă la autoritatea de lucru judecat.
De altfel, nici nu se mai putea interveni pe cale judiciară cu o asemenea cerere în situaţia în care reclamanta este recăsătorită și se numește în prezent Focșeneanu. Reclamanta își putea schimba acest nume potrivit regulei cuprinse în art.12 alin.3 din Decretul nr. 31/1954 numai în cazurile și în condiţiile stabilite de lege, care, în cazul din speţă, este Ordonanţa nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.
Pentru motivele arătate se va admite recursul în anulare se va casa sentinţa atacată și pe fond se va respinge acţiunea.