Relative nullity of expert testimony for failure to cite parties; preclusion of challenge at appellate stage

Nulitatea actelor de procedură. Acoperirea neregularităţilor. Cazul necitării la efectuarea unei expertize

Neregularitatea provocată de necitarea unei părţi la efectuarea expertizei este sancţionată cu nulitate relativă care se acoperă dacă nu a fost invocată la prima zi de înfăţișare după săvârșirea expertizei și înainte de se pune concluzii în fond conform art.108 alin.3 C.proc.civ.

Secţia civilă, decizia nr.2267 din 29 mai 2003

La 16.X.1997, Federalcoop Maramureș a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice pentru a fi obligat să îi restituie activele imobilizate și mijloacele circulante proprietatea reclamantei trecute în proprietatea statului fără plată în baza Decretului nr.103/1966 și a HCM nr.364/1966, iar în cazul în care restituirea în natură nu mai era posibilă, să fie despăgubită cu valoarea de înlocuire actualizată a acestora.

Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa civilă nr.81/LC/15.II.1999, a respins acţiunea cu motivarea că reclamanta nu a probat că bunurile preluate de stat în 1966 mai pot fi restituite în natură în condiţiile art.162 din Legea nr.109/1996, iar în ceea ce privește despăgubirile, preţuirea s-a făcut exclusiv de reclamantă fără vreo evaluare reală a bunurilor.

Curtea de Apel Oradea, secţia civilă, prin decizia nr.74/7.03.2000 a admis apelul reclamantei în sensul că a admis acţiunea și a obligat Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească suma de 2.182.440.765 lei cu titlu de despăgubiri.

În contra acestei decizii, a declarat recurs Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. a judeţului Satu Mare pe motiv că au fost încălcate disp.art.208 C.proc.civ. întrucât Ministerul Finanţelor Publice nu a fost citat și nu a participat la efectuarea expertizei contabile deși expertul avea obligaţia să-l citeze.

Recursul nu este fondat.

În apel, la cererea reclamantei s-a efectuat o expertiză contabilă având ca obiective identificarea activelor imobilizate și a mijloacelor circulante, stabilirea bunurilor existente dintre cele predate precum și valoarea actualizată a acestora inclusiv a celor care nu mai existau în vederea determinării cuantumului despăgubirilor cuvenite conf.art.162 alin.3 din Legea nr.109/1996.

Expertul a constatat că majoritatea activelor imobilizate care au constituit obiectul predării preluării din anul 1966 au fost casate, demolate sau dezmembrate, iar cele existente (parţial) au suferit modificări majore. Mijloacele circulante au fost integral consumate în procesul de producţie și comercial nefiind posibilă identificarea lor și deci nici restituirea lor în natură. În aceste condiţii, pornind de la valoarea de inventar a bunurilor predate conform inventarului contralizator din 1.04.1966, expertul a stabilit că patrimoniul net predat în 1966 actualizat cu indicii de inflaţie ale preţurilor până la 31.XII.1999 reprezenta 2.182.440.765 lei.

Este adevărat că potrivit art.208 alin.1 C.proc.civ. dacă efectuarea expertizei implică unele verificări sau lucrări pregătitoare ori chiar deplasarea specialistului la faţa locului, expertiza nu poate fi efectuată decât după citarea părţilor prin scrisoare recomandată, arătându-se zilele și orele când începe și continuă lucrarea.

Conform art.108 alin.3 C.proc.civ., neregularitatea de felul celei provocată de nerespectarea art.208 alin.1 trebuie însă invocată la prima zi de înfăţișare care urmează după săvârșirea expertizei și înainte de a se pune concluzii în fond. Aceasta însemnează că nesocotirea disp.art.208 C.proc.civ. reprezintă un viciu procedural sancţionat cu nulitate relativă.

Cu referire la cazul în speţă, din dosar a rezultat că pârâtul nu a fost citat de expert cu ocazia verificărilor făcute de acesta la sediul reclamantei și respectiv la sediile societăţilor comerciale succesoare ale fostei ILF Negrești Oaș, respectiv IJLF Satu Mare implicate în preluarea activelor din anul 1966.

După depunerea raportului de expertiză în ședinţa din 1.II.2000 instanţa a acordat un termen în vederea comunicării către părţi a lucrării, iar la 22.II.2000 reprezentantul pârâtei a solicitat și obţinut un nou termen de judecată pentru a lua cunoștinţă de conţinutul raportului de expertiză. Cauza s-a judecat în fond la 7.03.2000 când reprezentantul pârâtului nu a fost prezent în instanţă și nici nu a formulat un punct de vedere scris cu privire la raportul de expertiză, ori alte concluzii referitor la pretenţiile reclamantei.

Astfel fiind și întrucât excepţia de nulitate nu a fost valorificată în condiţiile prev.de art.108 alin.3 din C.proc.civ., pârâtul recurent este decăzut din dreptul de a invoca nulitatea menţionatei expertize pe calea recursului.

Cu alte cuvinte, întrucât pârâtul nu a invederat la termenul din 7.03.2000, considerat ca prima zi de înfăţișare după efectuarea expertizei, împrejurarea că nu a fost citat în condiţiile art.208 alin.1 C.proc.civ., cu ocazia deplasărilor efectuate de expert în executarea obiectivelor expertizei și nici nu a contestat conţinutul acesteia, criticile din motivele de recurs vizând nulitatea expertizei nu pot fi primite fiind vorba de o nulitate relativă care trebuia invocată în ședinţa din 7.03.2000.

Neprocedând, conf.art.108 alin.3 C.proc.civ. recurentul nu poate invoca pentru prima dată în recurs nulitatea expertizei și nici o pretinsă supraevaluare a bunurilor, critici pe care așa cum deja s-a relevat trebuiau invocate la termenul din 7.03.2000 în faţa instanţei de apel.

Astfel fiind recursul a fost respins ca nefondat.