Determining object and legal basis of action: duty to request clarifications rather than refuse merits review when pleadings are ambiguous
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice allowed the appeal, quashed all prior judgments, and remanded the case to the Court of First Instance for a new trial, holding that the lower courts erred by refusing to adjudicate the merits due to purportedly confused pleadings. The dispute involved a claim for the annulment of a notarial real estate sales contract based on fraud (*fraude à la loi*) and the subsequent vindication of the property with the defendant's eviction, where the appellate court had incorrectly dismissed the case on the grounds that the plaintiff failed to specify a cause for annulment or properly compare property titles. The court ruled that under the principle of *dispositif* (CPC Art. 129), when a plaintiff's claims are ambiguous, the court is obligated to request clarifications from the parties rather than refuse judgment, determining that the request for "unconditional eviction" was legally construed as a standard restitution obligation under the Civil Code provisions for vindication, not a lease termination, thus making the object of the action clear enough to be adjudicated on the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 129 C.proc.civ, art. 314 C.proc.civ, art. 725 alin. 2, art.1 lit. a, art. 2 pct. 1 lit. b, art. 13 alin. 1 C.proc.civ; Determining object and legal basis of action: duty to request clarifications rather than refuse merits review when pleadings are ambiguous: The dispute involved a claim for the annulment of a notarial real estate sales contract based on fraud (*fraude à la loi*) and the subsequent vindication of the property with the defendant's eviction, where the appellate court had incorrectly dismissed the case on the grounds that the plaintiff failed to specify a cause for annulment or properly compare property titles. The court ruled that under the principle of *dispositif* (CPC Art. 129), when a plaintiff's claims are ambiguous, the court is obligated to request clarifications from the parties rather than refuse judgment, determining that the request for "unconditional eviction" was legally construed as a standard restitution obligation under the Civil Code provisions for vindication, not a lease termination, thus making the object of the action clear enough to be adjudicated on the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for determining the specific court of referral (Judecătoria Sectorului 5 București) after quashing the lower instance decisions.
Procedural basis cited for the quashing of the prior decisions and remittal of the case for a new trial.
Procedural basis for the admissibility and granting of the appeal of cassation due to violation of law.
Procedural basis governing the powers of the appeal court in the context of the final dispositive order.
Full text
Acţiune. Determinarea obiectului și temeiului acţiunii
Instanţa are obligaţia de a se pronunţa asupra obiectului cererii deduse judecăţii. Dacă formulările reclamantei, fiind confuze, împiedică determinarea obiectului și temeiului juridic ale cererii de chemare în judecată, instanţa are îndatorirea, respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare, iar nu să refuze judecata pe fond a cauzei.
Secţia civilă, decizia nr.1982 din 16 mai 2003
G.D.M. a chemat în judecată pe A.T. pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4809 din 22 septembrie 1997 de către Biroul Notarial Public “Mentor” București, privind un apartament situat în București. Totodată, reclamantul a cerut, în temeiul art. 480 și urm. C.civ., revendicarea bunului și evacuarea necondiţionată a pârâtului.
Tribunalul București, secţia a V – a civilă și de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 402 din 29 mai 2000, admiţând cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului, formulată de C.A.P., a respins acţiunea.
Curtea de Apel București, secţia a III – a civilă, prin decizia nr. 66 din 13 februarie 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului, cu motivarea că acesta din urmă nu a invocat o cauză anume de anularea actului juridic din litigiu și nu a cerut revendicarea bunului, ca unic mijloc de examinare a temeiniciei pretenţiilor sale, prin compararea titlurilor de proprietate deduse judecăţii.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs susţinând, în esenţă, că soluţia atacată se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt și a fost dată cu violarea legii, respectiv a prevederilor art. 129 C.proc.civ. În acest sens, a susţinut că acţiunea, fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 480 și urm. C.civ., are ca obiect revendicarea bunului, determinată de nevalabilitatea (nulitatea) titlului pârâtului, cu finalitatea evacuării acestuia din imobil. Or, instanţele au caracterizat incorect acţiunea și, ca urmare, nu au examinat fondul pricinii și nu s-au pronunţat asupra a ceea ce li s-a cerut.
Recursul este întemeiat.
Obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra obiectului cererii deduse judecăţii constituie garanţia aplicării principiului disponibilităţii (art. 129 alin. 6 C.proc.civ.).
Dacă formulările reclamantului, fiind confuze, împiedică determinarea obiectului și temeiului juridic ale cererii de chemare în judecată, instanţa are îndatorirea, respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare, cu finalitatea de a evita, în favoarea respectării cu rigoare a disponibilităţii, un ultra sau minus petita.
Or, în speţă, obiectul și cauza (temeiul juridic) cererii introductive de instanţă, circumscriu, fără echivoc, constatarea nulităţii juridice a actului juridic atacat, fondată pe frauda la lege și revendicarea bunului înstrăinat, întemeiată pe art. 480 și urm. C.civ.. Sintagma “evacuarea necondiţionată”, încorporată în petitul acţiunii, nu justifică, nici pe departe, schimbarea calificării juridică a acţiunii, de vreme ce evacuarea este o sancţiune civilă specifică raporturilor locative (referitoare la locuinţe). Acest lucru înseamnă că expresia enunţată nu putea primi decât înţelesul atribuit de art. 480 și urm. C.civ., adică obligarea pârâtului de a-i restitui reclamantului, în deplină proprietate și posesie, bunul revendicat.
Așa fiind și cum instanţele au ignorat completamente petitul comprehensibil al acţiunii, respectiv limitele cererii de chemare în judecată, astfel cum ele au fost determinate de reclamant, se impune, pentru omisiunea examinării fondului pricinii în sensul art. 314 C.proc.civ., admiterea recursului și casarea tuturor hotărârilor pronunţate în cauză cu trimiterea cauzei la prima instanţă, pentru o nouă judecată.
În baza art. 725 alin. 2, art.1 lit. a și art. 2 pct. 1 lit. b și art. 13 alin. 1 C.proc.civ. instanţa de trimitere este Judecătoria Sectorului 5 București, unde urmează a fi trimis dosarul cauzei.