Inadmissibility of separate cassation appeal against interlocutory order on procedural standing
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice declared the appeal in cassation inadmissible and rejected it, thereby leaving the interlocutory decision of the Court of Appeal in force. The dispute concerned a civil property revindication action where the lower appellate court had rejected the defendant company’s exception of lack of passive procedural standing, and the plaintiff, having lost at first instance, filed a separate appeal in cassation directly against that interlocutory ruling. The Court held that under the Code of Civil Procedure, interlocutory decisions that partially resolve aspects of the litigation and bind the court are "preliminary" in nature; consequently, such decisions cannot be attacked by a separate appeal in cassation but must be challenged together with the final judgment on the merits, as the preliminary decision and the final judgment form a single procedural unit for the purposes of appellate review.
Legislator headnote
AI generatedart.304 pct.10 C.proc.civ, art.299 C.proc.civ; Inadmissibility of separate cassation appeal against interlocutory order on procedural standing: În contra acestei încheieri au declarat recurs reclamanţii invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.10 C.proc.civ.. S-a susţinut, în esenţă, că S.C. Neptun Olimp S.A. nu avea calitate procesuală în cauză întrucât nu a figurat ca parte în proces iniţial și nici în ciclurile procesuale anterioare, iar invocarea H.G. nr.1033/18.X.2001 prin care s-a transmis cu plata, din domeniul public al statului și administrarea R.A. A.P.P.S. – S.R.P. Neptun, în patrimoniul S.C. Neptun Olimp S.A. a unor imobile nu-i conferea o atare calitate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Căi de atac.Încheiere de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.Inadmisibilitatea recursului
Încheierea interlocutorie prin care instanţa de apel a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a unei părţi poate fi atacată cu recurs numai odată cu decizia de soluţionare cauzei.
Secţia civilă, decizia nr.518 din 12 februarie 2003
Prin sentinţa civilă nr.787/7.XII.2001 Tribunalul Constanţa, secţia civilă, rejudecînd pricina, după mai multe casări, a admis acţiunea precizată formulată de reclamanţii B.N. și B.M., în contradictoriu cu R.A.- A.P.P.S. și Consiliul local Eforie, de revendicare a unui imobil situat în Eforie Nord, pârâţii fiind obligaţi să lase în deplină proprietate și posesie un teren în suprafaţă de suprafaţa de 288,80 mp.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Constanţa.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel S.C. Neptun Olimp S.A., succesor de drept al R.A. A.P.P.S. – D.R.P. Neptun și Consiliul local Eforie.
Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, prin Încheierea din 23 aprilie 2002, a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale a apelantei S.C. Neptun Olimp S.A. și a stabilit termen pentru judecarea pe fond a cererilor de apel la 21.V.2002.
În contra acestei încheieri au declarat recurs reclamanţii invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.10 C.proc.civ.. S-a susţinut, în esenţă, că S.C. Neptun Olimp S.A. nu avea calitate procesuală în cauză întrucât nu a figurat ca parte în proces iniţial și nici în ciclurile procesuale anterioare, iar invocarea H.G. nr.1033/18.X.2001 prin care s-a transmis cu plata, din domeniul public al statului și administrarea R.A. A.P.P.S. – S.R.P. Neptun, în patrimoniul S.C. Neptun Olimp S.A. a unor imobile nu-i conferea o atare calitate.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit C.proc.civ., toate încheierile care preced hotărârea și au ca scop să pregătească soluţionarea pricinii sunt încheieri premergătoare (art.147 și 268 C. proc.civ.).
Unele dintre acestea pot conţine dispoziţii pur premergătoare (încheierii preparatorii) care nu leagă instanţa (art.268 alin.2 C.proc.civ.) sau dimpotrivă pot conţine soluţionări parţiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanţa (încheieri interlocutorii), în sensul că ea nu mai poate reveni asupra celor hotărâte (art.268 alin.3 C.proc.civ.) cum este cazul în speţă.
Consecinţa practică a unei astfel de reglementări constă, printre altele, în aceea că încheierile premergătoare, indiferent de felul lor (încheieri preparatorii sau încheieri interlocutorii) nu pot fi atacate cu recurs decât odată cu fondul. Recursul declarat împotriva hotărârii se socotește că a fost făcut și împotriva încheierilor premergătoare (art.299 C.proc.civ.).
Rezultă că, în sistemul C.proc.civ., încheierile premergătoare fac corp comun cu hotărârea finală și prin urmare vor fi supuse recursului numai odată cu aceasta.
Or, în speţă s-a declarat recurs împotriva încheierii din 23 aprilie 2002 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, care însă, așa cum deja s-a relevat, constituie o încheiere premergătoare și, prin urmare, nu putea fi atacată separat cu recurs.
Recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil și urmează a fi respins.