Restitution claim under Law 10/2001 remanded after State held proper defendant for unidentified property

Proprietate preluată în mod abuziv de stat. Imobil neidentificat. Acţiune, pentru măsuri reparatorii, îndreptată împotriva statului.

Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat de stat. Neidentificarea imobilului. Acţiune împotriva statului.

Index alfabetic. Drept civil.

- Imobil preluat de stat, dar neidentificat

- Calitatea procesuală pasivă a statului.

Legea nr. 10/2001 : art. 26 alin. (3)

În cazul în care persoana îndreptăţită s-a adresat primăriei pentru identificarea imobilului preluat în mod abuziv de stat, dar nu a primit răspuns, este legitimă chemarea în judecată a statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Î.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 6978 din 9 decembrie 2004.

Tribunalul Brăila, secţia civilă, prin sentinţa nr. 347 din 19 septembrie 2002 și Curtea de Apel Galaţi, prin decizia nr. 82 din 13 noiembrie 2002, de respingere a apelului reclamantului G.C.V. au reţinut, în esenţă, că Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă în acţiunea prin care s-a cerut să se stabilească măsuri reparatorii pentru un imobil preluat de stat de la autorul petiţionarului.

Recursul declarat de reclamant este fondat.

Reclamantul a notificat Primăria municipiului Brăila solicitând, între altele, identificarea unităţii deţinătoare a imobilului, denumit „Ferma Victor Goga”, situat în cuprinsul comunei suburbane Nedelcu Chercea, judeţul Brăila, imobil preluat abuziv de stat în anul 1949.

Întrucât organul administrativ menţionat nu a răspuns notificării, reclamantul s-a adresat instanţei judecătorești, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, chemând în judecată statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, și solicitând măsuri reparatorii în formele prevăzute de lege.

Instanţele au reţinut că reclamantul, deși a solicitat măsuri reparatorii în echivalent, nu a notificat în prealabil instituţia publică implicată în privatizare, în sensul art. 35 din Legea nr. 10/2001 și nici nu a încheiat procesul-verbal de divergenţă cu această instituţie în sensul art. 31 alin. (1) din lege, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se purta litigiul în contradictoriu cu Statul Român.

O atare soluţie ignoră, însă, dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 10/2001 pe care reclamantul și-a fundamentat acţiunea. Textul legal menţionat statuează că dacă persoana îndreptăţită nu cunoaște deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în raza căreia se află imobilul, care, în termen de 30 de zile, este obligată să identifice unitatea deţinătoare și să comunice persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia (alin. 1 și alin. 2). În cazul în care unitatea deţinătoare nu a fost identificată, persoana îndreptăţită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, solicitând restituirea în natură, sau după caz, măsuri reparatorii prin echivalent, în formele prevăzute de lege ( alin. 3).

Or, în speţă, primăria notificată nu a comunicat reclamantului unitatea deţinătoare a imobilului solicitat, astfel că reclamantul era îndrituit conform art. 26 alin. (3) din lege să cheme în judecată Statul Român.

Motivarea instanţelor potrivit căreia reclamantul, deși a cerut măsuri reparatorii în echivalent, nu a urmat procedura prevăzută de art. 35 din Legea nr. 10/2001, respectiv nu s-a adresat uneia din instituţiile publice implicate în privatizare, nu are suport legal cât timp reclamantul nu cunoștea unitatea deţinătoare și tocmai în vederea identificării acesteia s-a adresat Primăriei municipiului Brăila.

Cum organul administrativ notificat nu a identificat unitatea deţinătoare a imobilului, reclamantul se afla în ipoteza reglementată de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și, prin urmare, Ministerul Finanţelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză.

Faţă de cele ce preced, recursul a fost admis, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza pentru rejudecare, ocazie cu care urmează a fi examinate și celelalte aspecte invocate în motivele de recurs.