Tardiness of appeal where elected domicile for service lacks designation of a recipient under Art. 93 Civil Procedure Code.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' decision to reject her appeal against the first-instance civil judgment as tardy. The dispute concerned procedural law, specifically whether the appeal deadline began running from the service of the judgment at the appellant's elected domicile (a law firm office) or her statutory residence in another city, given that she had designated a law firm as her elected domicile but had not identified a specific person responsible for receiving procedural acts at that location. Relying on Articles 90, 93, and 105 of the Code of Civil Procedure, the court held that under Article 93, an elected domicile only triggers service at that location if a specific individual is appointed to receive documents; in the absence of such a designation, service must be made at the statutory residence, and the appeal deadline is calculated from that date, rendering the appellant's appeal filed after the statutory period was therefore late.
Legislator headnote
AI generatedTardiness of appeal where elected domicile for service lacks designation of a recipient under Art. 93 Civil Procedure Code: Citarea și comunicarea actelor de procedură se comunică la domiciliul ales de parte numai în cazul în care, conform art. 93 C.pr.civ. s-a indicat și persoana responsabilă cu primirea actelor. În lipsa acestei desemnări, hotărârea primei instanţe se comunică la domiciliul părţii și termenul de exercitare a căii de atac se calculează de la data acestei comunicări.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Apel. Locul comunicării hotărârii primei instanţe. Tardivitatea apelului.
Cuprins pe materii. Drept procedual civil. Judecata. Ciatarea și comunicarea actelor de procedură. Căile de atac. Tardivitate.
Index alfabetic: Drept procesual civil.
- Ciatrea și comunicarea actelor de procedură.
- Comunicarea actelor de procedură.
- Căi de atac.
- Tardivitate.
C. pr.civ.: art. 90, art. 93, art. 105
Citarea și comunicarea actelor de procedură se comunică la domiciliul ales de parte numai în cazul în care, conform art. 93 C.pr.civ. s-a indicat și persoana responsabilă cu primirea actelor. În lipsa acestei desemnări, hotărârea primei instanţe se comunică la domiciliul părţii și termenul de exercitare a căii de atac se calculează de la data acestei comunicări.
Î.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5613 din 14 octombrie 2004
Reclamanta G.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 641 din 23 mai 2003 a Tribunalului Constanţa prin care i s-a respins ca tardiv apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 13750 din 10 decembrie 2002 a Judecătoriei Constanţa. S-a susţinut, în esenţă, că greșit, cu încălcarea art. 105 cod procedură civilă, s-a calculat tremenul de apel de la data comunicării hotărârii primei instanţe la domiciliul său, al reclamantei, deși solicitase să se comunice actele de procedură la sediul profesional al cabinetului de avocatură, care o reprezenta.
Recursul nu este fondat.
Conform art. 90 din Codul de procedură civilă, înmânarea citaţiei și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședinţa celui citat. Conform art. 93 din același cod, în caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii.
Pe cale de consecinţă, faptul alegerii unui domiciliu nu instituie pentru instanţe obligaţia comunicării actelor de procedură la domiciliul ales decât în măsura în care, odată cu alegerea domiciliului, s-a indicat și numele persoanei la care se va face comunicarea. Textul art. 93 din Codul de procedură civilă este clar în acest sens, stipulând chiar faptul că în lipsa indicării persoanei căreia i se vor comunica actele de procedura, comunicarea se va face întotdeauna la domiciliul părţii.
Or, se constată că în cererea pe care a depus-o iniţial la Judecătoria Constanţa, reclamanta și-a indicat domiciliul din București și a făcut menţiunea că are domiciliul ales pe durata procesului la sediul profesional al cabinetului de avocatură care o reprezintă, fără a indica și numele persoanei la care ar fi urmat să i se comunice actele de procedură. Acest lucru a și determinat instanţele să procedeze la comunicarea tuturor actelor de procedură la domiciliul reclamantei, nefiind real faptul că doar sentinţa civilă a Tribunalului Constanţa a fost comunicată la domiciliul reclamantei din București. Dacă voinţa reclamantei ar fi fost aceea ca actele de procedură să fie comunicate la apărătorul său, și-ar fi manifestat-o încă la primul termen din judecata ce a avut loc în faţa tribunalului pentru că și hotărârea de declinare a competenţei a fost comunicată tot la domiciliul din București, procedura fiind îndeplinită și de acea dată prin afișare.
În procedura ce s-a derulat în faţa Curţii de Apel Constanţa, reclamanta a fost citată tot la domiciliul din București și deși prin motivele de apel critică faptul că nu i s-au comunicat actele de procedură la domiciliul ales, se mărginește doar să solicite judecarea cauzei și în lipsă nesolicitând nici de data aceasta comunicarea actelor de procedură la acea adresă.
De altfel, reclamanta a cunoscut întreaga derulare a procedurii deoarece avocatul său a fost prezent la toate termenele de judecată, mai puţin la termenul de judecată a apelului când, așa cum s-a arătat, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pentru aceste considerente, s-a respins ca nefondat recursul.