Objective liability for civil damage caused by construction defect and lack of maintenance of neighboring building
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, thereby upholding the appellate court’s order to demolish the contested structure, with the defendant municipality and its public service bearing the costs. The dispute involved a neighboring property owner suing the municipality for the demolition of a three-walled construction (a watchmaker’s workshop) that was improperly built and leaning on the plaintiff’s building, causing water infiltration and structural prejudice. The first-instance court rejected the claim on economic grounds, preferring repair over demolition, but the appellate court reversed this, finding the construction to be an improvisation. The High Court confirmed the applicability of Article 1002 of the Civil Code, establishing that liability for damage caused by the ruin or construction defects of a building is objective in nature; therefore, the lack of fault on the part of the property owner was not a defense, and only the proof of prejudice and the causal link between the damage and the construction defect or lack of maintenance was required for liability to be engaged.
Legislator headnote
AI generatedObjective liability for civil damage caused by construction defect and lack of maintenance of neighboring building: Răspunderea delictuală, reglementată prin art. 1002 potrivit cu care proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, când ruina este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție, este o răspundere obiectivă; pentru angajarea răspunderii nu este nevoie de existența culpei proprietarului, fiind suficientă dovedirea prejudiciului și a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu și lipsa de întreținere sau viciul construcției.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Delict cauzat prin edificarea unei construcții, care prejudiciază pe proprietarul construcției alăturate
Cuprins pe materii : Drept civil. Obligații izvorând din cauzare de prejudicii. Răspundere civilă delictuală
Index alfabetic : Drept civil
- Delict civil
- Răspundere civilă delictuală
C.civ., art. 998, art. 1002
Răspunderea delictuală, reglementată prin art. 1002 potrivit cu care proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, când ruina este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție, este o răspundere obiectivă; pentru angajarea răspunderii nu este nevoie de existența culpei proprietarului, fiind suficientă dovedirea prejudiciului și a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu și lipsa de întreținere sau viciul construcției.
I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5636 din 27 iunie 2005
La 2 octombrie 2003, S.A. a chemat în judecată Municipiul Baia Mare prin primar și Serviciul Public „Administrarea patrimoniului local și unității” Baia Mare, solicitând obligarea acestora de a demola, pe cheltuiala lor, construcția „Ceasornicărie” edificat la nr. 7 în str. Carpați din Baia Mare, care, neavând decât trei pereți, se sprijină pe imobilul proprietatea sa, situat la nr. 9.
Judecătoria Baia Mare, prin sentința civilă nr. 2780 din 6 mai 2004, a respins ca nefondată acțiunea, cu motivarea că deși susținerile reclamantei au fost confirmate prin expertiza întocmită în cauză, soluția demolării nu este economică, fiind suficientă o refacere a clădirii în cauză.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 1996 din 13 septembrie 2004, a admis apelul reclamantei și a dispus obligarea pârâtelor la demolarea construcției. S-a reținut că, prejudiciile cauzate reclamantei (infiltrații de apă) prin alipirea neprofesionistă a ceasornicăriei de imobilul proprietatea acesteia, s-a dovedit necesitatea demolării construcții improvizate.
Prin recursul declarat, pârâtele au susținut că soluția adoptată este neeconomică și că nu există culpa care să justifice o atare măsură.
Recursul nu este fondat.
În exercitarea prerogativelor sale de proprietar, reclamanta s-a plâns de modul în care în vecinătate s-a ridicat o construcție, aflată în proprietatea primăriei și în administrarea celei de-a doua pârâte, care îi cauzează prejudicii, dovedite prin probe.
Expertiza a evidențiat prin constatările făcute că imobilul în discuție este o improvizație, care se sprijină pe o latură de proprietatea reclamantei, pe altă latură de un alt imobil, fiind ridicați doar doi pereți.
Cu temei instanța de apel a făcut aplicarea art. 998 și următoarele din Codul civil privind răspunderea civilă delictuală și în special a art. 1002C.civ., potrivit cu care proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, când ruina este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție. Aceasta este o răspundere obiectivă, pentru angajarea căreia nu este nevoie de existența culpei proprietarului, fiind suficientă dovedirea de către reclamant a existenței prejudiciului, a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu și lipsa de întreținere sau viciul de construcție.
Alegerea modalității optime de reparare a acestui prejudiciu este o chestiune de apreciere de fapt a instanței devolutive de control judiciar, care nu intră sub cenzura instanței de recurs, ce are a se preocupa numai de existența vreunor motive de nelegalitate ale deciziei din apel.
Cum atare motive nu au fost identificate, recursurile s-au respins ca nefondate.