Inadmissibility of creditor action to interrupt extinctive prescription after lapse of enforcement period
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the creditor's appeal, upholding the lower courts' rulings that declared the creditor's request for the interruption of the prescriptive period inadmissible. The dispute arose when a creditor filed an action seeking to interrupt the statute of limitations for the enforcement of three prior judicial titles (two court judgments and one appellate decision), despite having failed to initiate compulsory enforcement within the statutory deadline. The court determined that such a request was inadmissible because the three-year limitation period for enforcing judicial decisions had already expired, thereby stripping the titles of their *res judicata* authority; consequently, an action aimed solely at interrupting prescription for titles not enforced due to the creditor's own fault does not constitute a valid legal dispute. The decisive legal basis involved Articles 1865 and 16 of the Civil Code and Decree No. 167/1958, which regulate the causes for interrupting limitation periods, establishing that an action to interrupt prescription must be brought before the term expires and cannot revive rights already extinguished by the lapse of the enforcement deadline.
Legislator headnote
AI generatedart. 1865 C.civ; Inadmissibility of creditor action to interrupt extinctive prescription after lapse of enforcement period: În speţă, termenul de 3 ani prevăzut de art.6 din Decretul nr.167/1958 pentru a cere executarea silită a hotărârilor judecătorești invocate anterior a expirat, hotărârile pierzându-și autoritatea de lucru judecat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prescripţia extinctivă. Acţiunea creditorului. Inadmisibilitate.
Cuprins pe materii. Drept civil. Prescripţia extinctivă. Acţiunea creditorului. Inadmisibilitate.
Index alfabetic. Drept civil.
- Prescripţia extinctivă.
C.civil.: art. 1865
Decretul nr. 167/1958: art 16
Acţiunea creditorului pentru „întreruperea” prescripţiei extinctive, pentru cazul reglementat prin art. 1865 C.civ. și art. 16 din Decretul nr. 167/1958, se exercită înainte de expirarea termenului prescripţiei extinctive, iar nu după expirarea termenului.
Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5305 din 16 iunie 2005
La 21 iunie 2004, reclamantul C.E. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâta N.S. să dispună întreruperea cursului prescripţiei extinctive a executării sentinţei civile nr. 18496/1999 a Judecătoriei Constanţa, a deciziei civile nr.1305/1999 a Tribunalului Constanţa și a sentinţei civile nr.13105/1999 a Judecătoriei Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr.8906 din 13 septembrie 2004, Judecătoria Constanţa a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă, reţinând că deși cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamant în contradictoriu cu debitorul său, are drept obiect întreruperea cursului prescripţiei extinctive a unor titluri executorii pe care acesta nu le-a pus în executare silită din propria culpă.
În consecinţă, s-a apreciat că obiectul cererii de chemare în judecată nu vizează soluţionarea unui litigiu ce ar fi generat de un raport juridic între părţi.
Apelul reclamantului, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Constanţa prin decizia civilă nr.189 din 9 februarie 2005, aceasta confirmând hotărârea instanţei de fond.
Recursul reclamantului nu este fondat.
Deși recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate ce ar viza decizia atacată, din „motivarea recursului” se reţine că acesta este nemulţumit de soluţia pronunţată de prima instanţă, confirmată apoi de instanţa de apel, considerând-o nelegală și netemeinică.
Pe fondul cauzei, se reţine că reclamantul a solicitat prin cererea introductivă să se dispună întreruperea cursului prescripţiei extinctive a executării sentinţei civile nr.13105/1999 a Judecătoriei Constanţa, a sentinţei civile nr.18496/1999 a Judecătoriei Constanţa și a deciziei civile nr.1305/1999 a Tribunalului Constanţa.
Codul Civil, prin art.1865, enumeră cauzele care determină întreruperea cursului prescripţiei extinctive, cauze care sunt prevăzute și de art.16 din Decretul nr.167/1958 și anume:
- recunoașterea dreptului creditorului de către debitor;
- introducerea unei cereri de chemare în judecată;
- printr-un act începător de executare.
Prin urmare, introducerea unei cereri de chemare în judecată poate avea ca obiect fie rezolvarea unui litigiu determinat de existenţa unui raport juridic între părţi, fie punerea în executare a unui titlu executoriu, a cărui existenţă este determinată tot de un raport juridic între părţi.
În speţă, termenul de 3 ani prevăzut de art.6 din Decretul nr.167/1958 pentru a cere executarea silită a hotărârilor judecătorești invocate anterior a expirat, hotărârile pierzându-și autoritatea de lucru judecat.
În consecinţă, obiectul cererii constituindu-l tocmai întreruperea cursului prescripţiei extinctive a executării unor titluri pe care creditorul nu le-a pus în executare din propria culpă, o asemenea cerere apare ca inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, s-a respins recursul ca nefondat.