Challenge to local council concession and lease tax resolutions quashed for lack of material jurisdiction and remanded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) allowed the plaintiff's appeal, quashed the lower court decisions for lack of material jurisdiction, and remanded the case to the competent tribunal. The dispute involved a challenge to local council resolutions establishing concession and lease taxes on state-owned goods, where the trial court initially ruled in favor of the plaintiff but the appellate court dismissed the action as inadmissible, arguing it should have been brought via administrative litigation. The ICCJ determined that while such acts are normative administrative acts typically subject to administrative courts, at the time of filing, the Civil Procedure Code explicitly assigned first-instance jurisdiction over disputes concerning these specific local authority acts to tribunals, not general courts or administrative courts. Consequently, both the lower court and the appellate court lacked material jurisdiction, necessitating the annulment of their rulings and referral to the procedurally competent instance under the rules governing violations of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 pct.1 lit. c Cod procedură civilă, art. 304 pct. 3 și 312 alin. 6 Cod procedură civilă; Challenge to local council concession and lease tax resolutions quashed for lack of material jurisdiction and remanded: The dispute involved a challenge to local council resolutions establishing concession and lease taxes on state-owned goods, where the trial court initially ruled in favor of the plaintiff but the appellate court dismissed the action as inadmissible, arguing it should have been brought via administrative litigation. The ICCJ determined that while such acts are normative administrative acts typically subject to administrative courts, at the time of filing, the Civil Procedure Code explicitly assigned first-instance jurisdiction over disputes concerning these specific local authority acts to tribunals, not general courts or administrative courts. Consequently, both the lower court and the appellate court lacked material jurisdiction, necessitating the annulment of their rulings and referral to the procedurally competent instance under the rules governing violations of jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, establishing that the tribunal had exclusive material jurisdiction over the case, rendering the lower court's decision illegal.
Procedural rules applied to order the reform of the judgments and the referral of the case to the competent court due to violation of jurisdiction.
Full text
Acte administrative. Litigii. Competenţa materială de soluţionare.
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Litigii privitoare la actele administrative. Competenţa materială de soluţionare.
Index alfabetic: Drept procesual civil.
- Act administrativ. Litigiu.
-Competenţă materială de soluţionare.
C. pr.civ: art. 2 pct.1 lit. c
Întrucât, la data formulării acţiunii, competenţa de primă instanţă de soluţionare a litigiilor privind actle administrative privind regimul juridic al taxelor de concesiune și închiriere a bunurilor domeniale, emise de autorităţile de interes local, a fost atribuită tribunalelor (art. 2 pct. 1 lit. c Cod procedură civilă), nelegal pricina a fost soluţionată de judecătorie, iar în apel de curtea de apel.
Ca atare, se impune reformarea hotărârilor pronunţate cu încălcarea competenţei altei instanţe și trimiterea cauzei spre soluţionare la instanţa competentă procedural.
Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5253 din 15 iunie 2005
La data de 5 martie 2003, PI a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Timișoara pentru a fi constatată nelegalitatea hotărârilor nr. 59/1997, 218/1997 și 119/1998 emise pe pârât și reparată paguba care i-a fost cauzată prin aplicarea unor taxe de concesiune și închiriere stabilite prin actele administrative atacate și emise în baza contractelor de concesiune nr. 24/1998, 25/1998, 4/1997 și 5/1997, precum și a contractelor de închiriere nr. 10, 11, 12 și 13/1998, toate modificate prin actele adiţionale încheiate la data de 31 ianuarie 2002.
Judecătoria Timișoara, prin sentinţa civilă nr. 7376 din 16 septembrie 2003, a admis acţiunea și a dispus repararea pagubei din litigiu conform raportului de expertiză întocmit în cauză.
Curtea de Apel Timișoara, secţia civilă, prin decizia nr. 23 din 26 ianuarie 2004, a admis apelul pârâtului și, schimbând în întregime sentinţa, a respins acţiunea, cu motivarea că reclamantul n-a uzat de acţiunea în contencios administrativ și, pe cale ocolită, folosind acţiunea de drept comun, atacă acte administrative normative a căror control este de atributul instanţelor de contencios administrativ, ceea ce apare inadmisibil.
Împotriva aceste decizii reclamantul a declarat recurs invocând nelegalitatea soluţiei de respingere a acţiunii.
Recursul este întemeiat în sensul celor ce urmează.
Actele emise de autorităţile publice privind regimul juridic al taxelor de concesiune și închiriere a bunurilor domeniale, sunt acte administrative normative supuse controlului instanţelor de contencios administrativ.
Întrucât, în speţă, la data sesizării, competenţa de primă instanţă de soluţionare a litigiilor privind asemenea acte administrative, emise de autorităţile de interes local, a fost atribuită tribunalelor (art. 2 pct. 1 lit. c Cod procedură civilă), rezultă că nelegal pricina a fost soluţionată de judecătorie, iar în apel de Curtea de Apel Timișoara.
Așa fiind și deoarece textele art. 304 pct. 3 și 312 alin. 6 Cod procedură civilă impun reformarea hotărârilor pronunţate cu încălcarea competenţei altei instanţe, s-a admis recursul și s-a trimis pricina la instanta competentă procedural.