Legislator Case Law & Legislation
ICCJ_82319 AI generated

Standing of a surviving spouse’s heir to claim reparatory measures for nationalized marital property under Law No. 10/2001

Case Number ICCJ_82319
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the plaintiff's appeal, reversed the appellate court’s decision that had dismissed the claim for lack of standing, and ordered the reinstatement of the first-instance judgment granting restitution of nationalized properties. The dispute centered on whether a surviving spouse’s heir possessed the procedural standing to claim reparatory measures under Law No. 10/2001 for real estate expropriated through nationalization from the deceased spouse; the lower courts had erroneously concluded that the property belonged solely to the deceased, excluding the heir’s claim. The ICCJ determined that, pursuant to Article 4(2) of Decree No. 32/1954 and Article 30(1) of the Family Code, the assets were joint marital property, meaning the surviving spouse automatically acquired full ownership as the sole heir under Article 1(d) of Law No. 319/1944, thereby conferring valid active procedural standing on the plaintiff as the successor to that ownership right.

Legislator headnote

AI generated

Standing of a surviving spouse’s heir to claim reparatory measures for nationalized marital property under Law No. 10/2001: Moștenitorul soţului aceluia din patrimoniul căruia s-au naţionalizat imobilele este persoană îndreptăţită a solicita măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr. 10/2001, dacă autorul său a fost codevălmaș (în temeiul art. 4 alin. 2 din Decretul nr. 32/1954 și art. 30 alin. 1 din Codul familiei) precum și moștenitor al celuilalt codevălmaș în baza art. 1 lit. d din Legea nr. 319/1944.

Keywords

AI generated
restitution of nationalized property standing of heirs joint family property real property surviving spouse reparatory measures
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Imobil naţionalizat. Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001

Cuprins pe materii : Drept civil. Drept procesual civil. Dreptul de proprietate. Proprietate comună. Imobil naţionalizat. Măsuri reparatorii. Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii. Moștenitor

Index alfabetic : Drept civil. Drept procesual civil

- imobil naţionalizat (bun comun)

- imobil bun comun (naţionalizat)

- măsuri reparatorii

- persoană îndreptăţită (moștenitor)

- calitate procesuală activă (moștenitor)

Legea nr. 10/2001: art. 4 alin. (2)

Codul familiei: art. 30 alin. 1

Decretul nr. 32/1954: art. 4 alin. 2

Legea nr. 319/1944: art. 1 lit. d

Moștenitorul soţului aceluia din patrimoniul căruia s-au naţionalizat imobilele este persoană îndreptăţită a solicita măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr. 10/2001, dacă autorul său a fost codevălmaș (în temeiul art. 4 alin. 2 din Decretul nr. 32/1954 și art. 30 alin. 1 din Codul familiei) precum și moștenitor al celuilalt codevălmaș în baza art. 1 lit. d din Legea nr. 319/1944.

I.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală,

decizia nr. 5133 din 13 iunie 2005

Tribunalul Giurgiu, prin sentinţa civilă nr. 235 din 26 noiembrie 2003, a admis mai multe cereri, fondate pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, printre care și cererea de restituire în natură a unor imobile, preluate de stat în mod abuziv, prin naţionalizare, de la P.P., care a fost soţul autoarei reclamantei P.C.P.

Apelul declarat de pârâta S.C. „Romsip” SA – deţinătoare a imobilelor, prin privatizare și de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – prin care s-a realizat privatizarea – a fost admis de Curtea de Apel București, secţia a IV-a civilă, prin decizia nr. 1834 din 28 septembrie 2004, și s-a schimbat sentinţa primei instanţe în sensul că s-a respins acţiunea ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă. S-a reţinut, în esenţă, în motivarea deciziei, că bunurile au aparţinut lui P.P., anterior naţionalizării, iar nu soţiei acestuia, defuncta P.A. pe care a moștenit-o reclamanta P.L.P., aceasta din urmă neavând, deci, calitatea de a cere restituirea bunurilor ce au aparţinut lui P.P.

Recursul declarat de reclamantă este fondat.

Nu sunt contestate calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor menţionate, a defunctului P.P. preluate de stat fără titlu.

Totodată, nu este contestată calitatea reclamantei de unică moștenitoare a defunctei P.A., soţia supravieţuitoare a defunctului P.P.

Din certificatul de căsătorie seria Cg nr.343220 rezultă reînregistrarea căsătoriei autorilor reclamantei cu P.P. la data de 21 noiembrie 1956, sub nr.2234 al Primăriei comunei Gogoșari.

Or, potrivit art.4 alin.2 din Decretul nr.32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice „Bunurile ce soţii au la data intrării în vigoare a Codului Familiei devin comune sau proprii, potrivit dispoziţiilor acestui cod”.

Potrivit art.30 alin.1 din Codul Familiei „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor”.

Așadar, în temeiul acestor norme, bunurile menţionate au avut caracter de bunuri comune ale soţilor P.P. și P.A.

Prin art.1 lit.d din Legea nr.319/1944 pentru dreptul de moștenire al soţului supravieţuitor s-a stabilit că „în lipsa rudelor mai sus arătate, soţul supravieţuitor moștenește averea întreagă”.

Prin urmare, în calitatea sa, de soţie supravieţuitoare, P.A. a devenit titulară a dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor ce fac obiectul prezentei acţiuni în revendicare.

În consecinţă, reclamanta, ca moștenitoare necontestată a defunctei P.A. este îndreptăţită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.

Ca atare, dispunând în sensul respingerii acţiunii, motivat de faptul că reclamanta nu și-a legitimat vocaţia procesuală, instanţa de control a pronunţat o hotărâre nelegală.

Pentru considerentele ce preced, și reţinându-se ca nefondate și criticile aduse pe fond sentinţei tribunalului, Curtea a admis recursul și a modificat hotărârea atacată în sensul că a respins apelurile declarate de pârâţi împotriva hotărârii primei instanţe, pe care a menţinut-o.