Negative conflict of jurisdiction between the Supreme Court and a lower court: absence of conflict due to binding effect of the supreme court’s declination
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the claim of a negative conflict of jurisdiction and ordered the lower appellate court to retain and judge the appeal in its current form, effectively upholding its own initial declination of jurisdiction. The dispute arose when the Supreme Court declined to hear an appeal on a civil property partition case, referring it back to the Appellate Court; the Appellate Court subsequently declined jurisdiction back to the Supreme Court, claiming a negative conflict. The Supreme Court held that no negative conflict of jurisdiction exists between the Supreme Court and a hierarchically inferior court because the Supreme Court’s declination decision is binding on the referred instance, which lacks the authority to re-refer the case or declare itself incompetent against the higher court's specific referral. The decisive legal basis is Article 22 of the Code of Civil Procedure, interpreted to mean that a negative conflict is constituted only by two or more courts declaring themselves incompetent via irrevocable decisions, whereas the lower court's obligation is to judge the matter once the Supreme Court has determined the material jurisdiction and referred the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction between the Supreme Court and a lower court: absence of conflict due to binding effect of the supreme court’s declination: În baza dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie rezolvă, printr-un regulator de competenţă, conflicte negative de competenţă ivite între instanţele judecătorești ierarhic inferioare, în cazurile prevăzute în textul citat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Competenţă. Conflict negativ de competenţă.Regulator de competenţă
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Competenţă. Conflict negativ de competenţă. Regulator de competenţă
Index alfabetic : Drept procesual civil
- competenţa
- conflict negativ de competenţă
- regulator de competenţă
C.proc.civ., art. 22
În baza dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie rezolvă, printr-un regulator de competenţă, conflicte negative de competenţă ivite între instanţele judecătorești ierarhic inferioare, în cazurile prevăzute în textul citat.
Între Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și instanţele judecătorești ce-i sunt ierarhic inferioare nu există conflict negativ de competenţă, acestea din urmă având obligaţia de a judeca pricina ce i s-a trimis spre soluţionare de către instanţa supremă.
I.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală,
Încheierea nr. 3891 din 11 mai 2005
Prin acţiunea din 17 februarie 2003, reclamantul S.Z. a chemat în judecată pe pârâţii F.G. și alţii, solicitând ieșirea din indiviziune asupra unui imobil situat în Miercurea-Ciuc.
La data de 21 ianuarie 2004, în temeiul art.6736 alin.1 Cod procedură civilă Judecătoria Miercurea-Ciuc a pronunţat încheierea nr.7/2004 de admitere în principiu.
Împotriva acestei încheieri au declarat apel pârâţii; apelul a fost respins ca nefondat prin decizia nr.333/A din 13 mai 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureș, secţia civilă.
Recursul declarat de pârâţi a fost înregistrat la Curtea de Apel Tg.Mureș, și înaintat Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.
Prin încheierea nr.148/D din 22 noiembrie 2004, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat împotriva deciziei nr.333/A/13 mai 2004 a Curţii de Apel Tg.Mureș, secţia civilă în favoarea acestei instanţe, în temeiul dispoziţiilor art.2 pct.2 Cod procedură civilă, modificat prin OUG nr.65/9 septembrie 2004, aprobată prin Legea nr.493 din 10 noiembrie 2004 în temeiul art.II alin.3 din legea menţionată.
Primind recursul spre soluţionare, Curtea de Apel Târgu-Mureș – Secţia civilă, prin decizia nr.27/R din 13 ianuarie 2005, a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie și, în consecinţă, a constatat ivit un conflict negativ de competenţă, motiv pentru care dosarul a fost înaintat în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Curtea constată inexistenţa conflictului negativ de competenţă pentru următoarele considerente.
Potrivit art.20 alin.2 din Codul de procedură civilă, există un conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.
Din reglementarea cuprinsă în art.22 din Codul de procedură civilă rezultă că regulatorul de competenţă se dă de către instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict.
Textul nu se ocupă de situaţia în care conflictul de competenţă s-ar ivi între Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și o instanţă inferioară, presupunând că instanţa supremă este cea de a doua instanţă care își declină competenţa, situaţie în care hotărârea sa ar avea un dublu caracter, respectiv de hotărâre declinatorie de competenţă și, în același timp, regulator de competenţă.
În speţă, prima instanţă care și-a declinat competenţa de soluţionare a recursului este Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, ceea ce înseamnă că problema competenţei materiale a fost dezlegată în mod obligatoriu pentru instanţa de trimitere, ea neputând genera un conflict negativ de competenţă.
În consecinţă, s-a restituit cauza Curţii de Apel Târgu-Mureș pentru judecarea recursului.