Jurisdictional limits under Decree-Law No. 118/1990: judicial competency limited to verifying obstruction of profession, excluding substantive status recognition
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the plaintiff's appeal as unfounded, upholding the appellate decision that annulled the lower court’s amendment to the original judgment and effectively leaving the dismissal of the plaintiff's claim in force. The case involved a dispute over the recognition of the plaintiff's status as a political persecutee and the consequent entitlement to specific social rights, where the plaintiff challenged the refusal of the trial court to correct a material error in the judgment’s operative part. The Court held that the trial court exceeded its jurisdiction by attempting to grant substantive rights through a procedure for correcting material errors, as the determination of the quality of a politically persecuted person and the allocation of associated benefits are exclusively within the competence of the specialized commissions of the Directorate General of Labor, not the judiciary, which is limited solely to ascertaining the fact that the individual was prevented from exercising their profession during the period of political repression under Decree-Law No. 118/1990.
Legislator headnote
AI generatedJurisdictional limits under Decree-Law No. 118/1990: judicial competency limited to verifying obstruction of profession, excluding substantive status recognition: Prin sentința nr. 1087 din 6 iulie 2003, Judecătoria Miercurea Ciuc a admis, în baza art. 111 C.pr.civ, acțiunea reclamantului.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Persecutat politic. Decretul Lege nr. 118/1990. Limitele competenței instanței de judecată.
Cuprins pe materii Drept procesual civil. Persecutat politic. Decretul Lege nr. 118/1990. Limitele competenței instanței de judecată.
Index alfabetic. Drept procesual civil.
- Competența în materia Legii nr. 118/1990.
Potrivit Decretului –Lege nr. 118/1990, stabilirea calității de peroană persecutată din motive politice se face de către direcțiile generale de muncă și protecție și nu de căte instanța de judecată,cu depășirea competenței.
Instanța de judecată este competentă să constate doar faptul că persoanele nu au putut să-și exercite profesia, sau, după caz ocupația pe perioada cât au fost urmărite de organele de represiune din motive politice, conform art.11 din D.L. nr. 118/1990.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2624 din 7249 din 4 aprilie 2005
Reclamantul A.J.A. a solicitat Judecătoriei Miercurea Ciuc, în contradictoriu cu pârâta D.G.M.S.S. – Harghita - să se constate că, în perioada 1 iulie 1965 – 1 iunie 1970, a fost persecutat din motive politice, fiind împiedicat să-și exercite profesia de preot catolic și strămutat în diferite localități din țară.
Prin sentința nr. 1087 din 6 iulie 2003, Judecătoria Miercurea Ciuc a admis, în baza art. 111 C.pr.civ, acțiunea reclamantului.
Prin încheierea din 16 septembrie 2003, instanța de fond a admis cererea reclamantuluide îndreptare a unei erori materiale și a dispus îndreptarea dispozitivului hotărârii.
Împotriva încheierii a declarat apel pârâta arătând că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 281 C.pr.civ., iar încheierea a fost pronunțată cu încălcarea legii și cu depășirea competenței instanțelor de judecată.
Prin decizia nr. 55 A din 13 noiembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis apelul și a schimbat în tot sentința în sensul că a respins cererea de îndreptare a dispozitivului sentinței.
Instanța de apel a reținut că, prin încheierea atacată, s-a stabilit că reclamantului, persecutat din motive politice, i se cuvin drepturile prevăzute de art.1 alin.(1) lit.e și art. 9 din D.L. nr. 118/1990. Însă, organul competent și abilitat în acest sens este comisia care funcționează în cadrul D.G.M.S.S. Instanța și-a depășit competența, în sensul că reclamantului i s-au stabilit și acordat drepturi cu încălcarea legii (art. 11 din D.L. nr. 118/1990).
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul pentru următoarele motive:
- în speță, este vorba de o omisiune care, potrivit art. 281 Cod pr.civilă, poate fi îndreptată oricând;
- instanța de fond nu a făcut altceva decât conform art. 281 Cod pr.civ. a completat dispozitivul sentinței cu textele de lege invocate, respectiv art.1 alin.(1) lit.e și art. 9 din D.L. nr. 118/1990.
Recursul este nefondat.
Greșelile materiale care pot fi îndreptate prin mijlocirea prevederilor art. 281 C.pr.civ. sunt greșelile asupra numelui, calității și susținerilor părților sau cele de calcule, precum și alte greșeli strecurate în hotărâre, care pot fi îndreptate din oficiu sau în urma unei cereri.
Noțiunea de greșeală materială are, în sensul textului citat, înțelesul de eroare materială vizibilă săvârșite cu ocazia redactării hotărârii.
Prin decizia atacată, s-a apreciat în mod corect că instanța de fond, admițând cererea de îndreptare a dispozitivului sentinței și incluzând în acesta și dispoziția privitoare la acordarea drepturilor în temeiul art.1 al.1 lit.e din D.L. nr.118/1990 și-a depășit competența.
Stabilirea situațiilor prevăzute la art.1 din D.L. nr. 118/1990 nu intră în competența instanțelor judecătorești, ci, potrivit art. 8 din același act normtaiv, a comisiei care funcționează în cadrul DGMSS.
Instanța de judecată este competentă să constate doar faptul că persoanele nu au putut să-și exercite profesia, sau, după caz ocupația pe perioada cât au fost urmărite de organele de represiune din motive politice, conform art.11 din D.L. nr. 118/1990.
Ca atare, instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, încât recursul reclamantului a fost respins ca nefondat.