Permissibility of labeling wine with geographical origin indications despite conflicting trademark and protected geographical indication rights
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal, upholding the lower courts' rulings that rejected the appellants' claims for cessation of use and penalties, thereby allowing the defendant to continue using the disputed terms. The dispute involved a trademark and geographic indication holder suing a wine producer for allegedly confusingly using the appellants' registered trademark and protected geographical indication on their product labels; however, the defendant had included the specific geographic origin of the wine on the label. The Court held that under Article 38 of Law No. 84/1998, a trademark owner cannot prohibit third parties from using indications referring to the product's geographical origin or characteristics in their commercial activity. This provision was applied in conjunction with Article 18(b) of Law No. 244/2002, which mandates the indication of geographical origin on wine labels to guarantee quality and specific regional characteristics, effectively excluding the defendant's labeling practices from infringement.
Legislator headnote
AI generatedart. 38 Legea nr. 244/2002, art. 75 din Legea nr. 84/1998, art.38 din Legea nr.84/1998; Permissibility of labeling wine with geographical origin indications despite conflicting trademark and protected geographical indication rights: Prin etichetă, este permis producătorului/comerciantului a da informații legate de zona vinului (indicații geografice)dispozițiile art. 36, art. 67 și art. 75 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice urmând a se aplica în coroborare cu art. 38 din aceeași lege și cu art. 18 lit. b din Legea nr. 244/2002 a viei și vinului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Mărci și indicații geografice.
Cuprins pe materii. Dreptul proprietății intelectuale. Mărci și indicații geografice.
Index alfabetic.
- Mărci și indicații geografice.
- Proprietate intelectuală.( Mărci și indicații geografice)
Legea nr. 84/1998: art. 36, art. 67 art. 75 și art. 38
Legea nr. 244/2002: art. 18 lit. b
Prin etichetă, este permis producătorului/comerciantului a da informații legate de zona vinului (indicații geografice)dispozițiile art. 36, art. 67 și art. 75 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice urmând a se aplica în coroborare cu art. 38 din aceeași lege și cu art. 18 lit. b din Legea nr. 244/2002 a viei și vinului.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1993 din 15 martie 2005
La 21 octombrie 2002, reclamantele S.C. Bachus S.A. și Asociația Tezaurul de la Pietroasa au chemat în judecată pe pârâta S.C. Vincon Vrancea S.A. și au solicitat ca aceasta să fie obligată: să înceteze folosirea în activitatea sa de comunicat a mărcii „Pietroasa” și a mențiunii „Pietroasele” care, datorită identității/similarității cu marca „Pietroasa” și indicația geografică „Dealu Mare – Pietroasa” creează confuzie în rândul consumatorilor și să fie obligată să plătească penalități.
În motivarea acțiunii reclamanta S.C. Bachus S.A. a arătat că este titulara mărcii „Pietroasa” iar Asociația Tezaurul de la Pietroasa este titulara indicației geografice „Dealu Mare – Pietroasa”. Că, încălcându-li-se dreptul de titulari ai acestei mărci, pârâta folosește marca „Pietroasa” și mențiunea „Pietroasele” pe ambalajele produselor pe care le comercializează.
Tribunalul Vrancea, prin sentința civilă nr.25 din 30 ianuarie 2003, a respins acțiunea.
Curtea de Apel Galați, secția civilă prin decizia nr.81 din 22 mai 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamante considerând că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.38 din Legea nr.84/1998.
Reclamantele au declarat recurs, susținând, în esență, că: instanțele au considerat greșit că dispozițiile art. 36, art. 67 și art. 75 din Legea nr. 84/1998 - care instituie un drept exclusiv de folosire a unei mărci și indicații geografice - trebuie interpretate în sens restrictiv pentru a da eficiență dispozițiilor art.18 lit. b din Legea nr.244/2002 și astfel a se putea menționa indicația geografică ori denumirea de origine controlată. La drepturile de folosință exclusivă a mărcii și indicației geografice înregistrate fără ca legiuitorul să fi prevăzut vreo excepție. Legea nr.244/2002 instituie obligația de a înscrie indicația geografică sau denumirea de origine controlată însă producătorii și ceilalți comercianți de produse vitivinicole trebuie să procedeze potrivit reglementărilor în vigoare la obținerea de certificate sau atestări de la organismele de stat abilitate, pentru a utiliza indicația geografică sau denumirea de origine controlată.
Recursul este nefundat.
S.C. Bachus S.A. Buzău este titulara mărcii „Pietroasa”, Asociația Tezaurul de la Pietroasa este titulara indicației geografice „Dealu Mare – Pietroasa” iar S.C. Vincon S.A. Focșani este titulara mărcilor „Proles Pontica” și „Vinuri de aur tradiționale”.
Instanțele de fond și de apel au reținut că pârâta S.C. Vincon S.A. Focșani a indicat corect originea geografică a vinului comercializat - vin provenit de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Vitivinicolă Pietroasa S.A. - prin inserarea pe etichetele folosite a provenienței geografice a vinului, Podgoria Pietroasele.
Într-adevăr, prin art.36, art. 67 și art. 75 din Legea nr .84/1998, privind mărcile și indicațiile geografice, a fost reglementat dreptul exclusiv al titularului de folosire a mărcii sau indicației geografice înregistrate.
Art. 38 din Legea nr.84/1998 prevede, însă, în mod expres, că titularul mărcii nu poate cere să se interzică unui terț să folosească, în activitatea sa comercială, indicații care se referă la…calitatea…, originea geografică a produsului sau orice alte caracteristici ale acestuia.
Prevederile Legii nr.84/1998 trebuie interpretate și în raport cu dispozițiile Legii nr.244/2002 a viei și vinului, art.18, lit. b prevăzând obligativitatea a fi indicată proveniența geografică…în scopul de a garanta pe consumator asupra respectării condițiilor de calitate și a caracteristicilor specifice produsului din zona la care se referă indicația geografică.
Față de considerentele menționate, s-a respins recursul ca nefondat.