State expropriation compensation: Validity of notification to property holder instead of prefecture under Law 10/2001
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania admitted the appellant’s recusal, cassated the appeal court’s decision, and remanded the case for re-examination, effectively holding that the plaintiff did not lose their right to reparative damages despite a procedural error. The dispute concerned a property seized abusively by the state, where the plaintiff had initially directed their notification for monetary equivalent compensation to the cooperative tenant rather than the Prefecture, as required by law; the lower courts had declared this notification null and void, thereby barring the claim. Relying on Articles 20(4), 21(4), and 36(2)-(3) of Law No. 10/2001, the Supreme Court ruled that while the notification was addressed to the wrong entity, it still served as full proof of timely filing under Article 21(4). The Court determined that the defect should not result in the extinction of the substantive right to compensation, noting that the tenant could have forwarded the notification to the Prefecture either ex officio or upon request, and ordered that the lower courts examine the merits of the tenant’s decision on the notification rather than dismissing the case on nullity grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, art. 20 alin. (4) din Legea nr. 10/2001; State expropriation compensation: Validity of notification to property holder instead of prefecture under Law 10/2001: În aplicarea Legii nr. 10/2001, trebuie reținut că, notificarea, pe care persoana îndreptățită a obține măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru imobilul preluat în mod abuziv de stat, adresată organizației cooperatiste deținătoare, la care se referă art. 20 alin.(4), iar nu prefecturiii, conform art. 36 alin. (2), nu trebuie sancționată cu nulitatea. Pentru motive de identitate cu situațiile la care se referă art. 21 alin. (4) și art. 36 alin. (3), există posibilitatea ca notificarea, din oficiu sau la cererea reclamantului-contestator, să fie îndreptată către prefectură.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Măsuri reparatorii prin echivalent valoric, pentru imobilul preluat în mod abuziv de stat. Notificare adresată unității deținătoare, iar nu prefecturii. Consecințe.
Cuprins pe materii. Drept civil. Dreptul de proprietate. Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii în echivalent valoric. Notificare adresată altei instituții decât prefecturii. Consecințe.
Index alfabetic. Drept civil.
- Imobil preluat de stat.
- Măsuri reparatorii.
- Notificare.
Legea nr. 10/2001: art. 20 alin. (4), art. 21 alin. (4), art. 36 alin. (2) și alin. (3).
În aplicarea Legii nr. 10/2001, trebuie reținut că, notificarea, pe care persoana îndreptățită a obține măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru imobilul preluat în mod abuziv de stat, adresată organizației cooperatiste deținătoare, la care se referă art. 20 alin.(4), iar nu prefecturiii, conform art. 36 alin. (2), nu trebuie sancționată cu nulitatea. Pentru motive de identitate cu situațiile la care se referă art. 21 alin. (4) și art. 36 alin. (3), există posibilitatea ca notificarea, din oficiu sau la cererea reclamantului-contestator, să fie îndreptată către prefectură.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1149 din 16 februarie 2005
Tribunalul Cluj, prin decizia nr. 834 din 4 decembrie 2002, confirmată prin decizia nr. 45 din 27 martie 2003 a Curții de apel Cluj, secția civilă, a sancționat cu nulitatea notificarea pe care reclamantul P.Z. a adresat-o Cooperativei de consum Gherla pentru măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma de despăgubiri bănești, pentru un imobil, iar nu Prefecturii Cluj, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
Recursul declarat de reclamant este întemeiat.
Este exact că imobilul, vizat de cererea lui P.Z., este deținut de o organizație cooperatistă, respectiv de pârâta-intimată Cooperativa de Consum Gherla și că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, reclamantul are dreptul de a opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești.
Legea a reglementat însă într-un capitol special procedura de acordare a despăgubirilor bănești, respectiv capitolul V, care, în art. 36 al. 2 stabilește că notificările prin care persoana îndreptățită solicită aceste despăgubiri se adresează prefecturii în a cărei rază se află ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul și în condițiile reglementate de art. 21 din aceeași lege.
Sub acest aspect, instanțele au reținut corect faptul că reclamantul a îndreptat greșit notificarea.
Potrivit art. 21 alin. (4) din lege, notificarea înregistrată face totuși dovada deplină în fața oricăror autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. 1 al aceluiași text (inclusiv cu prelungirile legale), chiar dacă aceasta a fost adresată altei unități decât cea care deține imobilul.
Este evident că reclamantul are o culpă în adresarea greșită a notificării, așa cum corect a reținut instanța de apel, dar această împrejurare nu poate avea ca efect pierderea dreptului la despăgubiri, respectiv pierderea dreptului de a beneficia de dispozițiile legii speciale pentru că, menținând soluția instanței de apel, reclamantul nu are altă cale decât aceea de a formula o notificare nouă pe care să o adreseze corect.
Or, nu acesta este sensul art. 21 alin. (4) reprodus mai sus, la care se adaugă, printr-o asemănare de situație, dispoziția cuprinsă în art. 36 alin. (3) potrivit căreia, în cazul în care persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibilă, potrivit legii, unitatea deținătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziția privind oferta de acordare a despăgubirilor bănești, prefecturii în a cărei rază acestea își au sediul.
În acest context, pârâta-intimată avea posibilitatea ca, din oficiu sau la cererea reclamantului să îndrepte notificarea către prefectură.
Oricum, decizia emisă în cauză de pârâtă trebuia examinată de instanțe sub aspectul condițiilor ei de fond, inclusiv cu privire la competența pârâtei de a se pronunța cu privire la notificarea îndreptată greșit spre ea, astfel că, s-a admis recursul, s-a casat decizia instanței de apel și s-a trimis cauza spre rejudecarea cererii de apel.