Restitution order upheld: Council appeal rejected over 334 sqm expropriated plot in-kind return.

Teren expropriat. Contestaţie la decizia primarului. Calitatea procesuală pasivă a primarului. Căi de atac exercitate de consiliul local împotriva hotărârilor judecătorești de restituire a terenului.

Cuprins pe materii. Drept civil. Drept procesual civil. Drept de proprietate. Teren expropriat. Cerere de restituire în natură. Calitatea procesuală pasivă a primarului. Căi de atac exercitate de consiliul local.

Index alfabetic. Drept civil Drept procesual civil.

- Teren expropriat;

- Restituirea terenului expropriat;

- Calitate procesuală pasivă.

Legea nr. 10/2001.

Primarul localităţii, care, prin decizia sa, a dispus asupra cererii ce i s-a adresat de persoana îndreptăţită, prin notificarea de restituire a terenului, are calitate procesuală pasivă, ceea ce s-a negat prin apelul și recursul exercitate de consiliul local.

Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1033 din 10 februarie 2005

Prin sentinţa civilă nr.356 din 26 august 2003, Tribunalul Dolj a admis contestaţia precizată formulată de reclamanta C.E. împotriva Dispoziţiei nr.4287 din 27 februarie 2003, emisă de primarul Municipiului Craiova, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Craiova. S-a anulat dispoziţia emisă de primar și s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 334 mp teren situată în Craiova. S-a reţinut că reclamanta este succesoarea, descendentă, a autorului său G.I., al cărui imobil, compus din construcţie și teren în suprafaţă de 330 mp, a fost expropiat în anul 1982, în baza Decreteului nr.339/1980. Că, faţă de constatările raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, terenul este în prezent liber, nu este ocupat de construcţii sau alte obiective de interes public. S-a mai constatat că restituirea în natură nu este condiţionată de rambursarea unei despăgubiri pentru terenul expropiat, întrucât, potrivit adresei emisă de Consiliul judeţean Dolj, autorul contestatoarei nu a primit și încasat despăgubiri cu ocazia expropierii.

Prin decizia nr. 322 din 7 noiembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă a respins apelul declarat de Consiliul local al municipiului Craiova împotriva sentinţei. Curtea a reţinut că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a principiului restituirii în natură a terenurilor libere de construcţii, instituit prin art.7-10 din Legea nr.10/2001.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul local Craiova, invocând lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Craiova, cu motivarea că aceasta nu are personalitate juridică. Că terenul este afectat de utilităţi publice și că, în raport de Certificatul de urbanism nr.2338 din 19 septembrie 2002, din care rezultă că acesta este plasat într-o zonă de locuinţe colective de blocuri, folosit parţial ca loc de joacă pentru copii și zonă verde și ocupat parţial de actuala stradă, instanţa trebuia să aplice dispoziţiile art.10 și 11 alin.3 din Legea nr.10/2001, stabilind măsuri reparatorii prin echivalent, iar nu să dispună restituirea în natură a terenului.

Recursul nu este fondat.

Deși potrivit art.19 din Legea administraţiei locale nr.215/2001, primăria este o structură cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire efectivă hotărârile consiliului local și dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale localităţii în care funcţionează, în cadrul de aplicare a Legii nr.10/2001, sunt de observat dispoziţiile art.21, potrivit cărora notificarea trebuie adresată persoanei juridice deţinătoare, dispoziţiile art.23, care instituie obligaţia acesteia de a emite decizie ori dispoziţie motivată și de a o comunica persoanei îndreptăţite, în condiţiile și termenele prescrise, precum și dispoziţiile art.24, care prevăd dreptul părţii de a ataca în justiţie decizia emisă de persoana juridică deţinătoare.

Atunci când persoana juridică deţinătoare este primăria, art.20 alin.3 din Legea nr.10/2001 prevede că „în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București”.

În cauză, se constată că deţinătoarea terenului în litigiu este Primăria Municipiului Craiova, căreia i-a fost adresată notificarea și că dispoziţia nr.4287 din 27 februarie 2003 a fost emisă de primarul Municipiului Craiova.

Ca urmare, contestaţia îndreptată împotriva Dispoziţiei nr. 4287/2003 putea fi soluţionată în contradictoriu cu unitatea deţinătoare, menţionată de art. 20 alin. 3 din Legea nr.10/2001.

Celelalte susţineri făcute în recurs nu sunt confirmate de probele administrate în cauză.

Astfel, din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, necontestat de părţi, rezultă că terenul în litigiu este liber, nu este afectat de utilităţi publice, are aspectul de teren viran, fiind neîntreţinut și neîngrijit, pe acesta fiind plasate trei schelete metalice ruginite.

De altfel, susţinerea că terenul este „folosit parţial ca loc de joacă pentru copii” este infirmată chiar de certificatul de urbanism, de care se prevalează recurentul, certificatul atestând, în legătură cu folosinţa actuală a terenului, că este „ocupat parţial de foste dotări pentru loc de joacă copii”.

În raport de concluziile expertizei, avute în vedere de ambele instanţe, urmează a constata că soluţia adoptată de acestea este legală. Ea urmează principiul restituirii în natură a bunurilor preluate abuziv, consacrat prin art.1 din Legea nr.10/2001.

Pentru considerentele ce preced, recursul a fost respins.