Reparatory claims for state expropriation: procedural standing of non-juridical branches as passive parties

Calitate procesuală pasivă. Imobil preluat de stat. Măsuri reparatorii

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Contestații adresate de persoanele îndreptățite pentru măsuri reparatorii reglementate prin Legea nr. 10/2001. Calitate procesuală pasivă

Index alfabetic : Drept procesual civil

- Acțiuni/cereri fondate pe Legea nr. 10/2001

- Calitate procesuală pasivă

Legea nr. 10/2001, art. 20 și urm.

În cauzele fondate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, referitoare la măsurile reparatorii cuvenite persoanelor îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat, au calitate procesuală pasivă „unitățile deținătoare” a imobilului, la care se referă art. 23 din Legea nr. 10/2001, pentru că acesta are dreptul de dispoziție asupra imobilului, iar nu „sucursala unui punct de lucru” unitate fără personalitate juridică.

I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 705 din 2 februarie 2005

Reclamantul A.D. a chemat în judecată pârâtele SCP - Schela de Petrol Stoina și SC Foraj Sonde SA Stoina cerând să fie obligate să răspundă notificărilor nr.178/N/2001 și nr.220/N/2002 pe care i le-a adresat

Prin sentința civilă nr.177/11.09.2002 Tribunalul Dolj a admis cererea și a obligat pe pârâte să se pronunțe, prin decizii motivate, asupra notificării lor.

Prin decizia civilă nr.234/13.12.2002, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat apelul declarat de Sucursala Petrom Craiova.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Sucursala Petrom Craiova susținând, printre altele, că nu are personalitate juridică, iar pârâta Schele Stoina este un punct de lucru caz în care, în mod greșit instanțele de fond au citat în proces SNP Petrom SA București, unitate abilitată potrivit legii să emită, în condițiile Legii nr.10/2001 decizii.

Totodată, se arată că Societatea de Foraj Sonde Stoina, este o firmă privată nu are nici o legătură cu „Petrom”.

Analizând recursul instanța constată că este întemeiat.

În drept, potrivit art.21 din Legea nr.10/2001, persoanele îndreptățite la restituirea imobilelor în condițiile art.20 și următoarele au obligația de a notifica în termenul legal, persoana juridică deținătoare a imobilului și de a anexa notificării actele doveditoare ale dreptului de proprietate, iar în cazul moștenitorilor, și pe cele care atestă această calitate.

Potrivit art.23 din același act normativ, obligația să se pronunțe asupra cererii persoanei îndreptățite, prin decizie sau după caz, prin dispoziție motivată este, de asemenea, unitatea deținătoare.

În consecință, în baza rolului activ, instanța investită cu soluționarea unor cereri întemeiate pe dispozițiile legale menționate au obligația de a verifica pe de o parte, dacă persoana juridică chemată să răspundă unei notificări are calitate de „unitate deținătoare” a imobilului prin care se solicită restituirea în natură precum și dacă aceasta are drept de dispoziție în sensul de a emite decizie sau după caz, dispoziție motivată cu privire la cererea ce i-a fost adresată.

Or, în speța dedusă judecății instanțele au omis să analizeze aspectele menționate.

Astfel, așa cum rezultă din conținutul hotărârilor judecătorești criticate, instanțele, cu o motivare neconvingătoare au dispus obligarea unei sucursale (unitate fără personalitate juridică - Sucursala Craiova de SNP Petrom SA) a unui punct de lucru al SNP Petrom SA (punctul Stoina), de asemenea, fără personalitate juridică, și a unei alte societăți comerciale, SC Foraj Sonde SA Stoina, societate care, prin motivele de recurs se susține a fi o societate cu capital privat și fără vreo legătură cu SNP Petrom SA, în contradictoriu și cu Statul Român,fără vreo motivare cu privire la calitatea acestuia, să răspundă notificărilor formulate de reclamant.

Omisiunea verificării de către instanțele de fond a îndeplinirii de către pârâtele chemate în judecată, a calității de „unități deținătoare” cerință impusă prin dispozițiile art.20 și următoarele din Legea nr.10/2001 este esențială și echivalează cu o necercetare a fondului pricinii deduse judecății.

Pentru considerentele arătate s-a admis recursul, s-a casat decizia recurată și sentința primei instanțe și s-a trimis cauza spre rejudecare aceluiași tribunal cu îndrumarea să stabilească calitatea persoanelor chemate în judecată de către reclamant precum și să analizeze și celelalte critici formulate de recurent prin cererea de recurs, sub formă de apărări.