Expropriation caducity: calculation of the one-year deadline under Law No. 33/1994 for pre-existing decrees and the effect of commenced public works

Imobil expropriat pentru cauză de utilitate publică. Acţiune în constatarea caducităţii decretului de expropriere pentru motivul că lucrările de utilitate publică nu au fost realizate în termen de un an de la data actului de expropriere.

Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Imobil expropriat pentru cauză de utilitate publică. Acţiune în constatarea caducităţii decretului de expropriere

Index alfabetic. Drept civil.

- Imobil expropriat pentru cauză de utilitate publică

Legea nr. 33/1994

Legea nr. 10/2001

Interpretarea corectă a art.35 din Legea nr.33/1994, este aceea că, în cazul imobilelor expropriate înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, termenul de un an prevăzut de lege se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.33/1994 și, evident, numai în măsura în care lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea „nu au fost începute”. Odată începute obiectivele de investiţii susţinerile privind caducitatea actului de expropriere sunt neîntemeiate.

Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1656 din 15 februarie 2006.

Reclamanţii Z.M., Z.D., Z.O. și S.L. au chemat în judecată municipiul Cluj-Napoca, prin primar și Consiliul local Cluj-Napoca, solicitând Tribunalului Cluj, să constate caducitatea Decretului de expropriere nr.32/1983 în ce privește exproprierea terenurilor nr. top 14879, 14880, 14881, identificate actualmente în C.F. 12822 în proprietatea Statului Român, să dispună retrocedarea în favoarea reclamanţilor a acestor terenuri în suprafaţă totală de 788 mp, ieșirea din indiviziune, prin crearea unor loturi separate, înscrise separat în cartea funciară pentru reclamanţi, restul rămânând în proprietatea statului și să dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor, în indiviziune, cu titlu de drept lege și moștenire.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că terenul revendicat nu este afectat de construcţii, nu a fost utilizat în termen de un an potrivit scopului pentru care a fost preluat, lucrările prevăzute realizându-se parţial și nu pe numerele topografice ale reclamanţilor (proprietari sau moștenitori ai proprietarilor expropriaţi).

Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr.323/2003, a respins acţiunea ca neîntemeiată, soluţia fiind menţinută de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, potrivit deciziei nr.102 din 12 iunie 2003, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi, instanţa având în vedere următoarele considerente:

Caducitatea este ineficacitatea unui act juridic valid ce nu a produs încă efecte și care se datorează unui eveniment survenit după formarea valabilă a actului și independent de voinţa autorului actului. Un act care a primit un început de executare nu poate fi caduc.

În speţă, chiar reclamanţii recunosc că decretul de expropriere și-a produs efectele, în sensul că pe terenurile expropriate s-a construit un pasaj rutier.

Referitor la celelalte capete ale acţiunii, s-a reţinut că de la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv se face numai în temeiul acestei legi, iar reclamanţii au început procedura de restituire administrativă, prin dispoziţiile nr.399, 400 și 401 din 03 februarie 2003 fiind respinsă cererea petenţilor privind restituirea în natură, urmând să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent.

Reclamanţii au avut posibilitatea să atace aceste dispoziţii în temeiul Legii nr.10/2001.

Împotriva deciziei pronunţată în apel au declarat recurs apelanţii-reclamanţi, criticând-o pentru următoarele motive:

1.a) Decizia este „afectată” de nulitate absolută, întrucât hotărârea comunicată părţilor nu are dovada datei la care s-a comunicat și nu cuprinde semnăturile judecătorilor participanţi și a grefierei de ședinţă (art.261 Cod procedură civilă).

b) Instanţele au respins nemotivat dovezile solicitate care se refereau la elemente importante raportate la dovedirea caducităţii decretului de expropriere (planul de situaţie anexă, tabelul anexă nr.2 și 3 și documentaţia de expropriere) și în acest mod instanţele s-au antepronunţat faţă de rezultatul procesului.

2. Instanţa de apel a considerat în mod nelegal că dacă pe terenurile solicitate s-a construit un pasaj rutier, chiar după trecerea termenului de un an prevăzut de Legea nr.33/1994, decretul nu mai poate fi caduc, omiţând să verifice când a început construcţia acelui pasaj, ce lucrări s-au realizat efectiv după acest termen de un an și dacă acele lucrări corespundeau scopului pentru care a fost expropriat terenul.

Curtea de apel a considerat că prevederile Legii nr.33/1994 nu se aplică raportat la prevederile Legii nr.10/2001, fără să observe că la data la care s-a introdus acţiunea – decembrie 2002 – Primăria Cluj nu realizase încă răspunsul necesar la procedura administrativă începută la Legea nr.10/2001 dispoziţiile de respingere a cererii de restituire în natură fiind comunicate reclamanţilor după data de 04.02.2003.

Așa cum a fost concepută și redactată acţiunea, aceasta vizează constatarea faptului că titlul statului nu a fost valabil, situaţie în care acţiunea este admisibilă și raportată la Legea nr.10/2001, suspendarea procedurii la Legea nr.10/2001 fiind necesară și eficientă.

Recursul este nefondat.

1.a) Afirmaţia recurenţilor privind nulitatea absolută a deciziei atacate, ce ar fi determinată de faptul că hotărârea comunicată părţilor nu cuprinde semnăturile judecătorilor și grefierului de ședinţă, este lipsită de temei legal.

Prevederile art.261 Cod procedură civilă impun necesitatea semnării de către membrii completului de judecată doar a exemplarelor originale ale hotărârii judecătorești, în nici un caz și a copiilor comunicate părţilor. În cazul în care comunicarea este necesară pentru exercitarea căilor de atac „Dovada datei” la care s-a comunicat hotărârea nu trebuie și nu poate să rezulte din conţinutul hotărârii comunicate ci, conform dispoziţiilor art.100 Cod procedură civilă, din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare.

b) Respingerea probatoriului solicitat de reclamanţi în fază procesuală a apelului ca nefiind util și concludent este justificată de limitele în care instanţa de apel a fost investită prin motivele invocate în această etapă procesuală.

Instanţa de fond nu a reţinut că terenurile revendicate au fost utilizate de stat în primul an următor decretului de expropriere, pentru ca, în cauză, să fie necesar ca apelanţii să facă dovada contrară.

Pentru soluţionarea capătului principal de cerere – constatarea caducităţii decretului de expropriere – era irelevant faptul că lucrările de construcţii preconizate la data exproprierii nu au fost realizate în termen de un an de la emiterea actului de trecere în proprietatea statului, în condiţiile în care acest termen nu a fost prevăzut de decretul de expropriere, iar la data promovării cererii de chemare în judecată pe terenurile în litigiu erau realizate lucrări de construcţii necontestate de reclamanţi (pasaj rutier și utilităţi de exploatare a unei staţii de benzină), lucrări care se încadrează în categoria ”dotărilor comerciale și tehnico-edilitare (...)” și a arterelor de circulaţie în scopul edificării cărora a fost adoptat Decretul nr.32/1983.

Pentru constatarea ineficacităţii unui act juridic, în privinţa actului caduc, este necesar ca actul în discuţie să nu-și fi produs efectele, nici măcar parţial, până la data investirii instanţei cu cererea privind constatarea caducităţii, condiţie neîndeplinită în prezenta cauză.

2.a) Modul de interpretare al art.35 din Legea nr.33/1994, propus de recurenţi, în sensul că decretul de expropriere emis anterior Legii nr.33/1994 ar fi caduc dacă lucrările de utilitate publică nu au fost realizate în termen de un an de la data actului de expropriere, contravine, inadmisibil principiului constituţional privind neretroactivitatea legii noi.

În interpretarea corectă a art.35 din Legea nr.33/1994, în cazul imobilelor expropriate înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, termenul de un an prevăzut de lege se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.33/1994 și, evident, numai în măsura în care lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea „nu au fost începute”.

Odată începute obiectivele de investiţii (fapt ce rezultă în cauză din adresa nr.336/20.01.1994 a Prefecturii judeţului Cluj și adresa nr.2816/301/20.02.1991 a Primăriei municipiului Cluj-Napoca), care trebuie avute în vedere în funcţie de ansamblul terenurilor expropriate (în speţă cca 12 ha, conform Decretului nr.32/1983), susţinerea recurenţilor privind caducitatea actului de expropriere este neîntemeiată.

b) Astfel cum corect a reţinut instanţa de apel, după apariţia Legii nr.10/2001, lege specială de reparaţie aplicabilă imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (inclusiv imobilelor expropriate), restituirea în natură sau prin echivalent nu mai poate fi solicitată decât în temeiul acestei legi, iar la data înregistrării cererii de chemare în judecată Legea nr.10/2001 era în vigoare, excluzând calea dreptului comun în materie de expropriere reprezentată de Legea nr.33/1994, conform principiului specialia generalibus derogant.

Pentru considerentele prezentate, constatând că în cauză nu sunt incidente cazurile de casare și modificare invocate, recursul a fost respins ca nefondat.