Illegality of administrative compensatory equivalents for Law 112/1995 sales pending final nullity ruling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the municipality’s appeal, upholding the lower courts’ ruling that partially annulled the mayor’s decree granting compensatory equivalent measures for apartments sold under Law No. 112/1995, thereby allowing the claimant’s challenge to prevail. The dispute concerned an abusive state acquisition of a real estate property where the claimant, identified as the entitled person under Law No. 10/2001, had initiated a judicial action for the absolute nullity of the sale contracts and formally notified the administration to suspend the administrative restitution procedure pending that outcome. The Court held that the administrative decree was illegal because it established compensatory measures before the judicial proceedings regarding the validity of the titles were finally resolved, in violation of Article 47(2) of Law No. 10/2001, which mandates the suspension of administrative procedures when a claimant has filed an action for nullity and provided proper notification. The decisive legal basis relies on the requirement under Articles 1, 3, and 47 of Law No. 10/2001 that administrative authorities must suspend restitution procedures and refrain from imposing unilateral compensatory equivalents until a court has definitively ruled on the nullity of the underlying transactions, preserving the claimant’s exclusive right to select the appropriate reparation measure.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 46 din Legea nr. 10/2001, art. 47 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, art. 47 din Legea nr. 10/2001; Illegality of administrative compensatory equivalents for Law 112/1995 sales pending final nullity ruling: Prin decizia civilă nr. 750/A din 10 septembrie 2004 a Curţii de Apel București secţia a III – a civilă s-a admis apelul contestatoarei D.C.D.I. împotriva sentinţei civile nr. 72 din 27 ianuarie 2004 a Tribunalului București , secţia a IV – a civilă pe care a schimbat-o în parte în sensul că s-a admis contestaţia și s-a dispus anularea parţială a dispoziţiei nr. 1113 din 10 iulie 2003 emisă de Primarul general al municipiului București cu privire la prevederile art. 1 alin. (2), referitoare la măsurile reparatorii în echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Imobil preluat de stat în mod abuziv. Acţiune pentru constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare cumpărare a apartamentelor vândute în baza Legii nr. 112/1995. Dispoziţie a primarului de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995. Nelegalitatea dispoziţiei.
Cuprins pe materii Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat de stat în mod abuziv. Acţiune pentru constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare cumpărare a apartamentelor vândute în baza Legii nr. 112/1995. Dispoziţie a primarului de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995.
Index alfabetic. Drept civil.
- Imobil preluat de stat în mod abuziv.
- Acţiune pentru constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare cumpărare a apartamentelor vândute în baza Legii nr. 112/1995
Legea nr. 10/2001: art. 1 alin. (2), art. 3, art. 46, art. 47 alin. (2).
Dispoziţia primarului privind acordarea de măsuri reparatoriiprin echivalent pentru apartamentele vândute în baza Legii nr. 112/1995 nu este legală atât timp cât nu s-a soluţionat definitiv și irevocabil acţiunea în constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu foștii chiriași.
Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 535 din 19 ianuarie 2006.
Prin decizia civilă nr. 750/A din 10 septembrie 2004 a Curţii de Apel București secţia a III – a civilă s-a admis apelul contestatoarei D.C.D.I. împotriva sentinţei civile nr. 72 din 27 ianuarie 2004 a Tribunalului București , secţia a IV – a civilă pe care a schimbat-o în parte în sensul că s-a admis contestaţia și s-a dispus anularea parţială a dispoziţiei nr. 1113 din 10 iulie 2003 emisă de Primarul general al municipiului București cu privire la prevederile art. 1 alin. (2), referitoare la măsurile reparatorii în echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995.
În motivarea hotărârii sale, instanţa de apel a apreciat, printre altele, că măsura mai sus menţionată este nelegală, deoarece s-a nesocotit notificarea contestatoarei ca persoană îndreptăţită conform art. 3 din Legea nr. 10/2001 prin care aceasta a propus unităţii deţinătoare suspendarea procedurii administrative de retrocedare a apartamentului 2 de la etajul I al imobilului până la soluţionarea irevocabilă a cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 9142/2002 al Judecătoriei Sectorului 3 București, unde s-a formulat cerere în constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 41 și 76 din 11 decembrie 1996.
În situaţia dată, curtea de apel a reţinut că a fost îndeplinită de către contestatoare obligaţia legală de notificare a existenţei unei acţiuni în justiţie formulată potrivit art. 46 din Legea nr. 10/2001, astfel că persoana notificată trebuia să facă aplicarea art. 47 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind suspendarea procedurii de restituire a apartamentelor mai sus menţionate, în loc să stabilească măsuri reparatorii, prin echivalent, în legătură cu apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995.
Împotriva susnumitei decizii a declarat recurs Municipiul București prin Primar general care susţine că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurentul consideră că exceptarea de la restituirea în natură a apartamentelor înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995 este greșită din moment ce prin aceeași dispoziţie se stabilesc despăgubiri, astfel că nu este prejudiciată contestatoarea și cu atât mai mult cu cât aceasta nu a făcut dovada relei credinţe a pârâţilor.
Recursul este nefondat.
Măsura din dispoziţia recurentului privind acordare de măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentele vândute în baza Legii nr. 112/1995 nu poate fi legală atâta timp cât nu a fost soluţionată definitiv și irevocabil acţiunea în constatarea nulităţii absolute a contractelor încheiate cu foștii chiriași, în legătură cu o astfel de solicitare existând o notificare, prin executorul judecătoresc, din partea contestatoarei către recurent, spre a se suspenda procedura administrativă, conform art. 47 din Legea nr. 10/2001.
Ignorând o astfel de cerere, determinată de cauza prin care se tinde a se valida sau nu titlu emis în temeiul Legii nr. 112/1995, nu este legal a se stabili, actualmente, măsuri reparatorii prin echivalent faţă de pretenţia contestatoarei de restituire în natură a întregului imobil revendicat, deoarece numai contestatoarea, ca persoană îndreptăţită în temeiul art. 3 din Legea nr. 10/2001, are latitudinea să aleagă în limitele permise de lege măsura reparatorie în cazul preluării abuzive de către stat.
Ca atare, recursul a fost respins ca nefondat.