Impermissibility of introducing new parties and claims at the appellate stage in restitution proceedings under Law No. 10/2001

Cerere de restituire în natură a unui imobil preluat de stat. Tergiversarea sau refuzul de a se răspunde la notificarea adresată primăriei. Introducerea în cauză, de către instanţa de apel, a Consiliului judeţean. Conţinutul sintagmei „cereri noi” prevăzută de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.

Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Apelul. Judecata apelului. Introducerea în cauză, de către instanţa de apel, a Consiliului judeţean. Conţinutul sintagmei „cereri noi” prevăzută de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.

Index alfabetic. Drept procesual civil.

- Conţinutul sintagmei „cereri noi” prevăzută de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.

C.pr.civ. art. 294 alin.

Conceptul de „cerere nouă” folosit de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, se raportează cu necesitate la introducerea unei noi pretenţii de către părţi în faza judecăţii în apel.

Soluţia decurge din funcţia fundamentală a instanţei de apel, anume aceea de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa acesteia. Cu acest înţeles, constituie, exempli gratia, cereri noi, intervenţia principală, acţiunea reconvenţională, cererea de chemare în garanţie, cererea de chemare în judecată a altei persoane etc.

Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 469 din 18 ianuarie 2006

La 9 octombrie 2002 reclamantul M.M. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul municipiului Tg. Jiu pentru a obliga pârâtul să emită o dispoziţie de răspuns la notificarea nr. 113/R/2001, la plata de daune cominatorii în cuantum de 100.000 lei/zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la emiterea dispoziţiei.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că prin notificarea nr. 113/E/2001 din 30 iulie 2001 formulată în baza Legii nr. 10/2001 a solicitat restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 1164 mp, o casă compusă din trei camere, un pătul și un șopron, bunuri situate în municipiul Tg. Jiu. Primăria municipiului Tg. Jiu nu a emis o dispoziţie de răspuns la notificare, astfel că reclamantul nu a putut să-și valorifice în justiţie drepturile recunoscute de lege.

Prin întâmpinare, Primarul municipiului Tg. Jiu, a solicitat respingerea cererii pe motiv că unitatea deţinătoare a bunurilor, în sensul Legii nr. 10/2001, este Casa Tineretului Tg. Jiu, care este obligată să răspundă la notificarea reclamantului, solicitând totodată introducerea acesteia în cuză.

Tribunalul Gorj – secţia civilă, prin sentinţa nr. 242 din 16 septembrie 2003, a admis acţiunea și a „obligat pe pârâtul Primarul municipiului Tg.Jiu,- F.C. să emită o decizie motivată cu privire la notificarea reclamantului M.M. și să o comunice acestuia”. A fost obligat pârâtul la 50.000 lei daune cominatorii de la data rămânerii definitive a sentinţei și până la emiterea dispoziţiei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Primarul municipiului Târgu Jiu susţinând că instituţia deţinătoare a bunurilor este Consiliul judeţean Gorj – singura în măsură să soluţioneze notificarea reclamantului, motiv pentru care Curtea de Apel Craiova, în ședinţa din 5 decembrie 2003 a găsit de cuviinţă să introducă în cauză Consiliul judeţean Gorj.

Prin decizia nr. 371 din 5 martie 2004 Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis apelul declarat de „pârâta Primăria municipiului Tg. Jiu” a schimbat sentinţa tribunalului, a admis acţiunea formulată de reclamant și a obligat pe Primarul municipiului Tg. Jiu și Consiliul judeţean Gorj să emită decizie de răspuns la notificare „pentru terenurile deţinute atât de Consiliul Local, cât și de cel Judeţean Gorj, preluate de la reclamant”.

Împotriva deciziei dată în apel, în termen legal, au declarat recurs Primăria municipiului Târgu Jiu și Primarul municipiului Târgu Jiu, judeţul Gorj, care au invocat următoarele motive de casare: soluţia pronunţată de instanţa de apel este rezultatul unei neconcordanţe în sensul că apelul a fost promovat de Primarul municipiului Tg. Jiu, iar instanţa a admis apelul Primăriei municipiului Tg. Jiu; instanţa de apel a nesocotit prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001; unitatea deţinătoare a bunurilor revendicate este Consiliul judeţean Gorj, singura în măsură să soluţioneze notificarea.

Recursul este fondat, în sensul considerentelor care succed:

Potrivit art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă „în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepţiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi”.

Textul citat consacră regula potrivit căreia „tantum devolutum quantum judicatum” care privește principiul inadmisibilităţii modificării în apel a elementelor esenţiale ale acţiunii civile și judecăţii în primă instanţă, cum sunt calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.

O altă limitare importantă pe care o impune art. 294 Cod procedură civilă se referă la inadmisibilitatea cererilor noi în instanţa de apel. Această precizare legislativă ridică problema determinării conţinutului sintagmei „cereri noi”. Doctrina și jurisprudenţa sunt în mare măsură de acord că prin conţinutul conceptului de „cereri noi” în apel se înţeleg toate acele acte de procedură care au natura unei cereri de chemare în judecată. Conotaţia conceptului de „cerere nouă” este aceea de a desemna „ideea de schimbare de acţiune”.

Prin urmare, conceptul de „cerere nouă” folosit de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, se raportează cu necesitate la introducerea unei noi pretenţii de către părţi în faza judecăţii în apel. Soluţia decurge din funcţia fundamentală a instanţei de apel, anume aceea de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa acesteia. Cu acest înţeles, constituie, exempli gratia, cereri noi, intervenţia principală, acţiunea reconvenţională, cererea de chemare în garanţie, cererea de chemare în judecată a altei persoane etc.

Examinând decizia criticată, chiar în recursul copârâtului Primarul municipiului Tg. Jiu, se constată că instanţa de apel nu s-a mărginit la examinarea regularităţii hotărârii tribunalului cu privire la pretenţiile deduse judecăţii de către reclamant, ci, din contra, a admis în apel o cerere nouă, lărgind, inadmisibil, cadrul judecăţii dedus primei instanţe. Astfel, nu numai că instanţa de apel a permis introducerea direct în apel a unei părţi - Consiliul judeţean Gorj -, dar prin soluţia dată a și „condamnat” această parte care nu a figurat în judecată de primă instanţă la o anumită prestaţie, parte pe care reclamantul nu a înţeles să o cheme în litigiu.

Dacă în proces, din probele administrate, instanţa constată că nu persoana juridică notificată (Primăria municipiului Tg. Jiu) era deţinătoarea terenului revendicat, era de recurs la alte mijloace legale (de exemplu, de aplicat art. 25 din Legea nr. 10/2001), dar în nici un caz nu era de admis să introducă, direct în apel, o altă persoană juridică care nu avea calitatea de parte la judecată în primă instanţă, așa cum inadmisibil a procedat.

Sub aspectul legitimării procesuale pasive nici hotărârea primei instanţe nu este la adăpost de critică. Astfel, din dispozitivul sentinţei rezultă că obligat la emiterea dispoziţiei motivate nu a fost primarul localităţii în calitatea lui de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, ci „primarul în nume propriu”, ca persoană fizică, odată ce această persoană a fost identificată în dispozitivul hotărârii prin folosirea numelui și a prenumelui.

Or, din interpretarea art. 20 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, rezultă că obligaţia de a emite dispoziţia motivată o are primarul unităţii administrativ-teritoriale, în calitatea lui de reprezentant al primăriei, ca structură funcţională cu activitate permanentă, iar nu ca persoană fizică ce nu poate avea calitate procesuală în domeniul special de reglementare al Legii nr. 10/2001.

Constatând că ambele instanţe au rezolvat acţiunea reclamantului cu neobservarea normelor legale referitoare la calitatea părţilor, s-a admis recursul, s-au casat hotărârile și s-a dispus reluarea judecăţii de la prima zi de înfăţișare.