Land restitution claim reinstated; owner of building qualifies for compensatory measures under Law No. 10/2001.

9. Teren preluat de stat în baza Legii nr. 58/1974. Cerere formulată în temeiul Legii nr. 10/2001. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent. Inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 18/1991

Cuprins pe materii : Drept civil; Drepturi reale; Drept de proprietate privată; Imobil preluat în baza Legii nr. 58/1974; Notificare formulată în temeiul Legii nr. 10/2001; Stabilirea măsurilor reparatorii;

Index alfabetic : Drept de proprietate privată ;

- Imobil preluat abuziv;

- Notificare formulată în baza Legii nr. 10/2001 ;

- Masuri reparatorii ;

Legea nr.10/2001 : art.1; art. 3 alin. 1 lit.a; art. 8

Legea nr.18/1991: art. 8 ; art.36

Legea nr. 58/1974 : art. 30

Cod civil : art. 480 ; art. 482

Situația proprietarilor deposedați de terenurile aferente construcțiilor – prin aplicarea prevederilor Legii nr. 58/1974, nu își găsește reglementarea în legile fondului funciar.

Reținându-se pe de o parte, calitatea de proprietar a reclamantei și preluarea abuzivă a bunului de către stat, iar pe de altă parte, faptul că situația unei asemenea deposedări nu intră în sfera de reglementare a legilor fondului funciar, rezultă că nu poate fi înlăturat beneficiul măsurilor reparatorii în persoana reclamantei.

Nefiind posibilă o restituire în natură (întrucât asupra terenului s-a eliberat deja titlu de proprietate în favoarea dobânditorului construcției, conform art. 36 din Legea nr.18/1991), reclamanta este îndreptățită potrivit dispozițiilor art.1 alin.(2) din Legea nr.10/2001 la măsuri reparatorii prin echivalent.

ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 4357 din

30 mai 2007

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr.102 din 6 ianuarie 2006, reclamanta M.N.M.L. a solicitat în contradictoriu cu Comuna Costinești, Consiliul Local Costinești și Primarului Comunei Costinești anularea dispoziției nr.151 din 8 decembrie 2005 emisă de acesta din urmă și restituirea prin acordarea de teren echivalent a imobilului ce a aparținut reclamantei, în comuna Costinești, județul Constanța.

În motivarea cererii s-a arătat că prin dispoziția atacată a fost respinsă în mod nelegal cererea de restituire a terenului, în condițiile în care reclamanta a fost unic proprietar al acestuia, fiind preluat de stat în mod abuziv, prin aplicarea prevederilor art.30 din Legea nr.58/1974.

Tribunalul Constanța, prin sentința civilă nr.1237 din 8 iunie 2006, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei față de Primarul Comunei Costinești și pentru lipsă de calitate procesuală pasivă acțiunea îndreptată împotriva celorlalți pârâți.

În motivarea soluției, s-a reținut că situația terenurilor aferente construcțiilor înstrăinate și care au trecut în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, a fost rezolvată de legiuitor în favoarea dobânditorilor construcției, iar foștii proprietari nu au îndreptățirea de a obține restituirea terenului.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței a fost respins prin decizia nr.360/C din 29 noiembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

Potrivit considerentelor deciziei, s-a constatat că preluarea terenului, aparținând reclamantei, de către stat în temeiul art.30 din Legea nr.58/1974 (ca efect al înstrăinării construcției, terenul aferent acesteia trecea în proprietatea statului), a constituit o măsură abuzivă întrucât aducea atingere art.36 alin.(1) din Constituția din 1965 și art.17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În același timp, s-a apreciat că stabilirea caracterului abuziv al titlului statului nu determină aplicarea automată a măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, întrucât potrivit art.8 din acest act normativ, legiuitorul a înlăturat din sfera sa de aplicare terenurile al căror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar.

De altfel, la cererea actualului proprietar al construcției, au fost aplicate dispozițiile art.36 din Legea nr.18/1991 și i s-a eliberat acestuia titlu de proprietate pentru terenul aferent construcției.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, susținând următoarele :

Decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în sensul că s-a încălcat art.1 din Legea nr.10/2001, care prevede că imobilele preluate abuziv se restituie în natură foștilor proprietari, iar dacă restituirea nu mai este posibilă, se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.

Caracterul nelegal al deciziei este dat și de încălcarea dispozițiilor art. 480 și art. 482 Cod civil, având în vedere că reclamanta nu a primit nicio despăgubire pentru terenul de 640 mp ce i-a fost preluat, așa cum prevedea Legea nr.58/1974.

Examinând criticile formulate, Curtea a constatat caracterul fondat al acestora în sensul următoarelor considerente:

Apreciind că reclamanta nu este îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul preluat de către stat în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, instanța a înlăturat în mod greșit incidența la speță a normelor Legii nr. 10/2001.

Astfel, în cauză s-a stabilit că reclamanta a fost proprietară asupra terenului ce face obiectul litigiului, în suprafață de 640 mp, și că preluarea acestuia de către stat (ca efect al înstrăinării construcției, realizate în anul 1985) s-a realizat în mod abuziv.

O astfel de statuare a instanței trebuia să aibă din punct de vedere juridic consecința reglementată de art.3 alin.(1) lit.a din Legea nr.10/2001, respectiv, recunoașterea calității de persoană îndreptățită a reclamantei la măsuri reparatorii.

Excluderea de la aplicabilitatea Legii nr.10/2001, cu motivarea că situația juridică a terenului ar fi reglementată de legile fondului funciar (în sensul art.8 din actul normativ menționat), ignoră faptul că textul de lege nu acoperă și situația persoanelor al căror teren a fost preluat de către stat în perioada în care acestea erau scoase din circuitul civil, interzicându-se înstrăinarea prin acte juridice între vii.

Dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 reglementează într-adevăr, în favoarea dobânditorilor construcției, dobândirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor aferente.

Nici în acest text și nici în vreo altă dispoziție a legilor fondului funciar nu se prevede însă nimic în legătură cu situația foștilor proprietari de imobile - terenuri, preluate de stat prin aplicarea art.30 din Legea nr.58/1974, ca transpunere a interdicției de înstrăinare a unor astfel de imobile.

Or, reținându-se pe de o parte, calitatea de proprietar a reclamantei și preluarea abuzivă a bunului de către stat, iar pe de altă parte, faptul că situația unei asemenea deposedări nu intră în sfera de reglementare a legilor fondului funciar (din punct de vedere al titularului deposedat), rezultă că nu poate fi înlăturat beneficiul măsurilor reparatorii în persoana reclamantei.

O interpretare în sens contrar nesocotește dispozițiile art.3 alin.(1) lit.a din Legea nr.10/2001, iar susținerea că art.8 din acest act normativ ce îl înlătură de la aplicabilitate în concurs cu legile fondului funciar, nu își are incidență în speță.

Astfel, cum s-a menționat, situația proprietarilor deposedați de terenurile aferente construcțiilor, ca efect al înstrăinării acestor din urmă imobile, nu își găsește reglementare în legile fondului funciar, pentru a se putea susține suprapunerea a două acte normative de reparație în privința aceluiași imobil.

În același timp, nefiind posibilă o restituire în natură (întrucât asupra terenului s-a eliberat deja titlu de proprietate în favoarea dobânditorului construcției, conform art.36 din Legea nr.18/1991), trebuia să se constate, în aplicarea dispozițiilor art.1 alin.(2) din Legea nr.10/2001, îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent.

În consecință, a fost modificată decizia atacată, în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței, prin admiterea contestației.

Drept urmare, a fost anulată dispoziția emisă de primar, cu obligarea acestuia de a întocmi o nouă dispoziție privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.