Restitution claim barred by failure to prove heirship status under Law No. 10/2001

Contestaţie împotriva dispoziţiei primarului formulată, în baza Legii nr. 10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit calitatea.

Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Contestaţie împotriva dispoziţiei primarului formulată, în baza Legii nr. 10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit calitatea.

Index alfabetic. Drept civil

- Contestaţie împotriva dispoziţiei primarului formulată, în baza Legii nr. 10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit calitatea.

Legea nr. 10/2001 art. 3, art. 4 alin (2)

O primă obligaţie care-i incumbă moștenitorului pentru a putea succeda, este aceea ca el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în prezenţa unei succesiuni legale, fie în prezenţa unei succesiuni testamentare.

Prin aceasta, el dovedește aptitudinea sa de a succede, și vocaţia lui succesorală.

Vocaţia succesorală constă, la rândul ei, în faptul de a fi chemat sau de a fi îndreptăţit la moștenirea unei persoane.

Din punct de vedere probator, dovada calităţii de moștenitor se poate face prin certificatul de moștenitor, eliberat de notarul public, în temeiul Legii nr. 36/1995 referitoare la notarii publici și la activitatea notarială.

Alte acte juridice care dovedesc calitatea de moștenitor, pot fi testamentul, actele de stare civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul dreptului de proprietare.

Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2160 din 8 martie 2007.

La data 15 aprilie 2005 G.N., a solicitat anularea dispoziţiei nr. 525 din 31 martie 2005 emisă de Primarul comunei Murgași, judeţul Dolj și obligarea acestuia la restituirea în natură a imobilului format din moară și teren în suprafaţă de 9,00 ha, situat și satul Picăturile, comuna Murgași, judeţul Dolj și despăgubiri bănești pentru utilajele ce au aparţinut morii.

În motivarea acţiunii contestatorul a arătat că imobilul în litigiu, a fost proprietatea defunctului G.G., a fost preluat abuziv de Statul Român restituirea fiind posibilă.

A mai arătat că, este fiul natural al lui G.G., născut din relaţia pe care mama sa a avut-o cu acesta in urma relaţiei care nu a fost oficializată și nici nu a fost stabilită paternitatea printr-o hotărâre judecătorească.

Dincolo de faptul că G.N. este tatăl său natural, contestatorul a mai susţinut că între el și defunct există și o relaţie de rudenie colaterală, care rezultă cu ușurinţă din identitatea de nume și înscrisurile depuse.

Prin sentinţa civilă nr. 125 din 17 februarie 2006 Tribunalul Dolj, a respins contestaţia cu motivarea că a fost promovată de o persoană fără a avea calitatea de moștenitor.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut, în esenţă, următoarele:

Din actul de identitate al contestatorului rezultă că la rubrica „numele tatălui” nu există nici o menţiune care să ateste paternitatea acestuia, astfel încât susţinerile formulate nu au nici un suport probatoriu.

Mai mult, din raportul privind respingerea notificării formulate de contestator, reiese că pentru același imobil au depus notificări numiţii M.G., M.E. și I.C.P., în calitate de nepoţi de soră ai defunctului G.G., situaţie ce rezultă și din adresa nr. 697/1992, emisă de Primăria comunei Murgași.

Curtea de Apel Craiova, Secţia civilă, prin decizia nr. 584 din 5 iulie 2006, a respins apelul contestatorului cu aceleași argumente, nu a făcut dovada legăturii de rudenie cu defunctul G.G. și nici dovada calităţii de colateral.

Împotriva deciziei menţionată mai sus, contestatorul a declarat recurs, reiterând că ar calitatea de rudă colaterală de gradul IV, având vocaţie succesorală, cum rezultă din declaraţiile martorilor.

Recursul nu este întemeiat.

În art. 3 din Legea nr. 10/2001, legiuitorul definește persoanele îndreptăţite la restituire, categoriile respective fiind enumerate limitativ, prevăzându-se că sunt îndreptăţite persoanele fizice, proprietare la data preluării în mod abuziv a imobilelor.

Singura excepţie este prevăzută în art. 4 alin. (2) din lege, în sensul că de ea beneficiază și moștenitorii persoanei fizice îndreptăţite, prin succesiune legală sau testamentară.

Așadar, o primă obligaţie care-i incumbă moștenitorului pentru a putea succeda, este aceea ca el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în prezenţa unei succesiuni legale, fie în prezenţa unei succesiuni testamentare.

Prin aceasta, el dovedește aptitudinea sa de a succede, și vocaţia lui succesorală.

Vocaţia succesorală constă, la rândul ei, în faptul de a fi chemat sau de a fi îndreptăţit la moștenirea unei persoane.

Din punct de vedere probator, dovada calităţii de moștenitor se poate face prin certificatul de moștenitor, eliberat de notarul public, în temeiul Legii nr. 36/1995 referitoare la notarii publici și la activitatea notarială.

Alte acte juridice care dovedesc calitatea de moștenitor, pot fi testamentul, actele de stare civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul dreptului de proprietare.

În speţă din actul de stare civilă al recurentului rezultă că la rubrica „numele mamei” este trecută, G.F. iar la rubrica „numele tatălui” nu există nici o menţiune.

Din adeverinţa emisă de Primăria comunei Murgași, rezultă că numitul G.G. născut la 24 aprilie 1913 în comuna Murgași și soţia sa G.M. născută în anul 1906, ambii decedaţi, nu au avut copii sau alţi moștenitori legali.

Pe de altă parte, filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei, se putea stabili fie prin recunoașterea voluntară de paternitate, fie prin hotărâri judecătorești de stabilire a paternităţii, fapt ce nu a fost dovedit.

De asemenea, recurentul nu a făcut nici dovada legăturii de rudenie existente între G.F. și pretinsul tată G.G., pentru a se putea stabili calitatea de colateral, gradul IV.

În consecinţă, recursul declarat de contestator, este nefondat și a fost respins.