Lawful sale of abusively expropriated property precludes in-kind restitution, mandating reparatory measures in equivalent under Law No. 10/2001

Imobil preluat în mod abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat în mod abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Index alfabetic. Drept civil.

- Imobil preluat abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

- Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Legea nr. 10/2001, republicată: art. 18 lit.c, art. 20 alin. (2), art. 45.

Legea nr. 112/1995

În situaţia în care imobilul a cărui restituire se solicită a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana îndreptăţită are dreptul, potrivit dispoziţiilor art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001 republicată, la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piaţă corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcţie, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.

De asemenea, art. 45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad sub incidenţa legii, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1036 din 6 februarie 2007.

Prin notificarea formulată la 12 decembrie 2001, C.A. a solicitat Primăriei Municipiului Iași, restituirea în natură a imobilului situat în Iași, fostă proprietate a autorilor săi C.D.A. și C.E., trecut abuziv în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974.

Prin dispoziţia nr. 3539 din 4 martie 2004 a primarului Municipiului Iași, solicitarea a fost respinsă cu motivarea că notificatorul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului.

Contestaţia formulată de persoana îndreptăţită împotriva acestei dispoziţii a fost admisă în parte de Tribunalul Iași care, prin sentinţa civilă nr. 571 din 13 mai 2005, a anulat dispoziţia și a dispus restituirea în natură, către reclamant, a imobilului, respingând totodată cererea vizând restituirea terenului aferent construcţiei, întrucât această cerere nu a făcut obiectul notificării formulată la 12 decembrie 20201.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că la dosarul cauzei au fost depuse suficiente acte care atestă că la data preluării abuzive de către stat, reclamantul era cel care figura în rolul fiscal, în calitate de proprietar al imobilului în litigiu.

Apelul reclamantului a fost admis de Curtea de Apel Iași, Secţia Civilă care, prin decizia nr. 3 din 10 ianuarie 2006 a schimbat în parte sentinţa în sensul că a dispus restituirea în natură către acesta și a terenului aferent construcţiei.

A respins totodată apelul pârâtului, păstrând restul dispoziţiilor sentinţei.

Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că, urmare notificării, trebuia avută în vedere restituirea imobilului, astfel cum acesta a fost individualizat în decizia – de preluare – nr. 57 din 14 februarie 1986 a fostului Consiliu Popular al Judeţului Iași, respectiv construcţie cu teren aferent în suprafaţă de 215,98 m.p.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, Primarul Municipiului Iași care susţine că instanţele au făcut o greșită aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, întrucât imobilul fiind înstrăinat foștilor chiriași cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, celui în cauză nu i se puteau acorda decât măsuri reparatorii în echivalent.

Totodată, s-a mai arătat, în mod greșit instanţa de apel a reţinut că împrejurarea vânzării imobilului către chiriași a fost invocată direct în apel, în condiţiile în care în expertiza efectuată la fond, însușită de prima instanţă, s-a relevat faptul că imobilul a fost înstrăinat.

Se asemenea, s-a susţinut că, și în ceea ce privește terenul aferent, soluţia este greșită întrucât acesta nu a făcut obiect al cererii de restituire.

Recursul este fondat, și a fost admis, în limitele și pentru considerentele ce succed.

Potrivit dispoziţiilor art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001 în redactarea ulterioară republicării, urmare modificărilor operate prin Legea nr. 247/2005 – în vigoare la data pronunţării hotărârii atacate – măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent atunci când imobilul a fost înstrăinat, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Corelativ, art. 20 alin. 2 din lege, dispune că în situaţia în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 „pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă, trecute în proprietatea statului”, cu modificările ulterioare, persoana îndreptăţită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piaţă corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcţie, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.

Tot astfel, art. 45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad sub incidenţa legii, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

În cauză, răspunzând motivelor de apel formulate de intimatul pârât, instanţa de control judiciar a reţinut greșit că faptul înstrăinării imobilului către foștii chiriași, în baza dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 „este o situaţie de fapt nouă”, invocată direct în apel.

Astfel, expertiza tehnică efectuată la fond, arată în mod explicit că imobilul, construcţie (C1) în suprafaţă de 179,46 m.p. și terenul aferent de 223,52 m.p. au fost vândute de către Consiliul local Iași, în baza dispoziţiilor Legii nr. 112/1995, numiţilor I.C. și C.El., prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 301/1997 și respectiv nr. 906/1999.

De altfel, concluziile acestui raport de expertiză tehnică au fost comentate chiar în cuprinsul sentinţei, reţinându-se, contrar legii, că această împrejurare nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care nu a fost relevată în dispoziţia contestată.

Or, indiferent care a fost motivul ce a condus la respingerea notificării, instanţele erau obligate să aibă în vedere soluţia dată de legiuitor situaţiei particulare a vânzărilor valabil făcute, în temeiul Legii nr. 112/1995, când chiriașul de bună credinţă a devenit proprietar incontestabil al imobilului.

A proceda în alt mod, contrar dispoziţiilor exprese ale legii, ar echivala cu o expropriere făcută cu încălcarea prevederilor legale în materie.

Cât privește motivul de recurs vizând terenul aferent casei de locuit care, în opinia recurentei, nu putea face obiect al restituirii, acesta este parţial fondat, doar în ceea ce privește restituirea în natură, pentru aceleași considerente ca cele mai sus expuse.

Măsurile reparatorii în echivalent, se impun însă a fi acordate și pentru terenul în suprafaţă de 223,52 m.p., în condiţiile în care, așa cum în mod judicios a reţinut instanţa de apel, în actul de preluare (decizia nr. 57 din 14.02.1986 a fostului Consiliu Popular al Judeţului Iași) imobilul este individualizat ca fiind compus din construcţie (13,38 m.p. locuinţă și 53,80 m.p. magazie) și teren aferent în suprafaţă de 215,98 m.p.

Așa fiind, recursul a fost admis cu consecinţa casării ambelor hotărâri pronunţate în cauză, a anulării dispoziţiei atacate și a obligării pârâtului la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile dispoziţiilor în vigoare ale legii, pentru întreg imobilul, casă și teren aferent.