Individualization of Prison Sentence for Voluntary Injury: Rejection of Over-Harshness Recourse
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's conviction and sentence of nine years' imprisonment for voluntary injury endangering life. In the underlying criminal dispute, the defendant was charged with and found guilty of inflicting severe traumatic lesions requiring 35 days of medical care and endangering the victim's life using a knife, while a separate charge under specific legislation was dismissed. The Supreme Court determined that the lower courts correctly individualized the penalty in accordance with the general principles of criminal law regarding the nature, magnitude, and execution of the sentence, rejecting the argument that the punishment was unduly harsh relative to the defendant's personal circumstances. Relying on the Criminal Code provisions for sentencing and the Code of Criminal Procedure regarding appellate review, the final decision confirms the original conviction, mandates the deduction of 13 months of pre-trial detention from the sentence, and orders the defendant to pay 400 RON in judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 alin. (1) lit. i) C. pen, art. 37 lit. b) C. pen, art. 65 alin. (2) C. pen, art. 71 C. pen, art. 88 C. pen, art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen; Individualization of Prison Sentence for Voluntary Injury: Rejection of Over-Harshness Recourse: In the underlying criminal dispute, the defendant was charged with and found guilty of inflicting severe traumatic lesions requiring 35 days of medical care and endangering the victim's life using a knife, while a separate charge under specific legislation was dismissed. The Supreme Court determined that the lower courts correctly individualized the penalty in accordance with the general principles of criminal law regarding the nature, magnitude, and execution of the sentence, rejecting the argument that the punishment was unduly harsh relative to the defendant's personal circumstances. Relying on the Criminal Code provisions for sentencing and the Code of Criminal Procedure regarding appellate review, the final decision confirms the original conviction, mandates the deduction of 13 months of pre-trial detention from the sentence, and orders the defendant to pay 400 RON in judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the main procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
Applied to order the deduction of pre-trial detention and police custody from the imposed sentence.
Used to obligate the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 383/PI din 22 iunie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 9558/30/2008, al Tribunalului Timiș, în temeiul art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul P.L., a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. pentru o perioadă de 5 ani.
În temeiul art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. pe toată durata executării pedepsei principale. A fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu dispozițiile art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 12 septembrie 2008 până la zi.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către părțile civile și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-a reținut că în ziua de 12 septembrie 2008, în jurul orelor 21,30, după o altercație verbală cu partea vătămată M.D., inculpatul a lovit-o cu cuțitul în zona abdomenului, cauzându-i leziuni traumatice corporale ce au necesitat un număr de 35 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în pericol viața.
Prin Decizia penală nr. 89/A din 12 august 2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 9558/30/2008, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul P.L.
Împotriva acestei din urmă decizii inculpatul P.L. a declarat recurs, solicitând prin apărătorul ales, reindividualizarea pedepsei pe care o consideră prea aspră în raport cu atitudinea sa sinceră și cu circumstanțele sale personale.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform art. 3859, alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Critica privind greșita individualizare a pedepsei este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului.
În speța de față, instanțele au făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale arătate mai sus.
Așa fiind. În temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.L.
În conformitate cu dispozițiile art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 12 septembrie 2008 la 12 octombrie 2009.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.L. împotriva Deciziei penale nr. 89/A din 12 august 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 12 septembrie 2008 la 12 octombrie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 octombrie 2009.