Radio fee ruling upheld: fee invalid for non-beneficiary legal entities
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected as unfounded the appeals by the Romanian Government and the public radio broadcaster against the lower court’s ruling, thereby upholding that ruling, which declared Article 3 of Government Decision No. 977/2003 unlawful; consequently, the obligation to pay the public radio broadcasting fee stands only for legal entities that actually benefit from the service, and the challenged provision’s imposition of the fee on all legal entities regardless of beneficiary status remains invalid. The case arose from a claim by the public radio service for payment of the radio fee for 2006–2009, during which the trial court, under Article 4 of Law No. 554/2004, referred the legality exception of the government decision to the appellate administrative court, which found the provision contrary to Article 40(3) of Law No. 41/1994, as that statute imposes the fee solely on legal entities benefiting from the public radio service. The appellate court applied the statutory interpretation consistently upheld by the Constitutional Court—that the fee is owed only by beneficiary legal entities—and held that the implementing regulation improperly extended the charge to all legal entities without distinguishing beneficiaries from non-beneficiaries.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994; Radio fee ruling upheld: fee invalid for non-beneficiary legal entities: Astfel, pârâții au invocat prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicată, în temeiul căruia a fost emisă H.G. nr. 977/2003, arătând, în esență că, în accepțiunea acestor dispoziții legale, toate persoanele juridice au prezumată calitatea de beneficiar al serviciilor publice de radiodifuziune, indiferent dacă dețin sau nu receptoare radio, fiind exceptate de la plata taxei doar microîntreprinderile aflate în dificultate și care și-au suspendat activitatea, conform legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 19 noiembrie 2009, S.R.R. a chemat în judecată SC R.L.G. SRL București, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 2.123,52 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune pentru perioada ianuarie 2006 – septembrie 2009.
În temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 prin încheierea din 15 aprilie 2010 Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, a sesizat Curtea de Apel București în vederea soluționării excepției de nelegalitate a art. 3 din H.G. nr. 977/2003.
Această din urmă instanță a dispus, prin sentința civilă nr. 3531 din 22 septembrie 2009 a Secției de contencios administrativ și fiscal admiterea excepției și constatarea nelegalității prevederilor art. 3 din H.G. nr. 977/2003, modificată și completată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că noua reglementare a textului, astfel cum a fost dispusă prin H.G. nr. 1012/2009, contravine prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 cu modificările și completările ulterioare, care stabilește obligativitatea plății taxei pentru serviciul public de radiodifuziune exclusiv în sarcina persoanelor juridice care beneficiază de acest serviciu.
Împotriva sentinței au declarat recurs Guvernul României și S.R.R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâții au invocat prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicată, în temeiul căruia a fost emisă H.G. nr. 977/2003, arătând, în esență că, în accepțiunea acestor dispoziții legale, toate persoanele juridice au prezumată calitatea de beneficiar al serviciilor publice de radiodifuziune, indiferent dacă dețin sau nu receptoare radio, fiind exceptate de la plata taxei doar microîntreprinderile aflate în dificultate și care și-au suspendat activitatea, conform legii.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Astfel, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, persoanele juridice au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Conform dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 977/2003, modificată și completată, persoanele juridice cu sediul în România au obligația să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune , cu excepția celor care și-au suspendat activitatea.
Întrucât, prin lege s-a stabilit că taxa incumbă doar beneficiarilor serviciului public de radiodifuziune, se constată că dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 977/2003 nu aplică în mod corect legea în temeiul cărora au fost emise impunând plata taxei tuturor persoanelor juridice, fără a face distincție între persoanele juridice beneficiare și cele care nu au calitate de beneficiar al acestor servicii.
De menționat și jurisprudența Curții Constituționale care, în mod constant a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, cu motivarea că obligația de plată este doar în sarcina persoanelor juridice care beneficiază, în diferite modalități, de serviciile publice respective.
În consecință, criticile formulate fiind neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de Guvernul României și S.R.R. împotriva sentinței civile nr. 3531 din 22 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2011.