Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2657/2012 AI generated

Jurisdiction for challenging a general administrative act by a public interest community association under Law No. 554/2004.

Case Number Decizia nr. 2657/2012
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the lower court's ruling that confirmed the jurisdiction of the Dâmbovița Court of First Instance to hear the case. The dispute concerned a challenge to a general administrative decision (Methodology for instituting and collecting habitat tax) issued by a Public Interest Community Development Association, with the plaintiff seeking its annulment and the production of supporting documents. The court held that under Article 10(1) of Law No. 554/2004 and Article 11(1) of Law No. 215/2001, the association is treated as a local public authority for the purpose of administrative litigation; because the challenged act was a general measure rather than a specific tax assessment, jurisdiction fell to the Court of First Instance rather than the court of appeals or local court.

Legislator headnote

AI generated

art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, art. 3041 C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 2 C. proc. civ; Jurisdiction for challenging a general administrative act by a public interest community association under Law No. 554/2004: Față de această precizare a temeiului și obiectului acțiunii, se va reține că în mod corect, prin sentința atacată, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, în raport cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care, prin derogare de la prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, atribuie asociației pârâte personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, asimilând-o, deci, cu o autoritate publică, în senul art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 554/2004.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction administrative authority tax litigation local authority tax collection local tax

Cited Legislation

AI generated
art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 și ale Legii nr.
art. 3041 C. proc. civ
9 și art. 3041 C. proc. civ.
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
Or, conform art. 10 alin.
art. 2 C. proc. civ
554/2004 și art. 2 C. proc. civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului ca instanță de contencios administrativ, cum corect s-a stabilit prin sentința recurată.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2/CC din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploiești - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a stabilit în favoarea Tribunalului Dâmbovița - secția de contencios administrativ competența de soluționare a cauzei prin care reclamantele unitatea administrativ teritorială Orașul Pucioasa, prin Primar, și Primarul Orașului Pucioasa, B.D., au chemat în judecată pe pârâta Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "R.C.T.D.P.D.S.J.D." (A.D.I.), solicitând anularea hotărârii nr. 4 din 26 ianuarie 2010, emisă de pârâtă, obligarea acesteia la comunicarea actului contestat, a proiectului acestuia și a documentelor de fundamentare, precum și a procesului verbal al A.G. al A.D.I din 26 ianuarie 2010.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 și ale Legii nr. 554/2004, întrucât acesta este temeiul acțiunii, conform precizării făcute de reclamante, iar pârâta este autoritate publică administrativă, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din acest act normativ, coroborat cu art. ll alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ. și arătând, în esență, că litigiul nu este de natură administrativă iar soluționarea acestuia este de competența judecătoriei, în conformitate cu prevederile art. 23 din O.G. nr. 26/2000.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este ne fondat, după cum se va arăta în continuare.

Astfel, prin acțiunea formulată în cauză, reclamantele unitatea administrativ teritorială Orașul Pucioasa, prin Primar, și Primarul Orașului Pucioasa, B.D., au chemat în judecată pe pârâta Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "R.C.T.D.P.D.S.J.D."(A.D.I.), solicitând anularea hotărârii nr. 4 din 26 ianuarie 2010, emisă de pârâtă, obligarea acesteia la comunicarea actului contestat, a proiectului acestuia și a documentelor de fundamentare, precum și a procesului verbal al A.G. al A.D.I din 26 ianuarie 2010.

La termenul de judecată din data de 07 decembrie 2011, reprezentantul reclamantelor a precizat, în mod expres, în fața Judecătoriei Târgoviște, că înțelege să formuleze o acțiune în contencios administrativ de anulare a unui act administrativ, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Față de această precizare a temeiului și obiectului acțiunii, se va reține că în mod corect, prin sentința atacată, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, în raport cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care, prin derogare de la prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, atribuie asociației pârâte personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, asimilând-o, deci, cu o autoritate publică, în senul art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 554/2004.

Așa fiind, acțiunea formulată de reclamante se circumscrie sferei de aplicare a dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum aceasta este definită, din perspectiva subiectelor de sezină, la art. 1 alin. (1) din lege.

Or, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În interpretarea și aplicarea normelor de competență prevăzute de dispoziții legale citate, în jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut, cu caracter unitar, că ele instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat, respectiv căreia îi revine obligația corelativă dreptului legitim invocat de reclamant, în cazul actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

În speță actul administrativ contestat privește Metodologia de instituire și colectare a taxei de habitat la nivel județean, stabilind criteriile de individualizare a acesteia, modalități și termene de plată.

Așadar, actul administrativ contestat nu privește taxe, impozite, contribuții, datorii vamale sau accesorii ale acestora, în sensul dispozițiilor legale citate, nefiind un act de impunere efectivă ci unul cu caracter general, impersonal.

Pe cale de consecință, cum emitentul actului este o autoritate publică de nivel local, conform art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 2 C. proc. civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului ca instanță de contencios administrativ, cum corect s-a stabilit prin sentința recurată.

Pentru considerentele arătate, în raport cu temeiul și obiectul acțiunii care, astfel cum au fost precizate de reclamante, atrag incidența prevederilor Legii nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „R.C.T.D.P.D.S.J.D." împotriva sentinței nr. 2/CC din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2012.