Asylum inadmissibility challenge: jurisdictional competence for review of access to a new asylum procedure and urgent permission to remain under Law 122/2006
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declined jurisdiction and referred the case to the Timișoara Court, leaving the defendant immigration authority's March 23, 2012 decision rejecting the claimant's request for a new asylum procedure and permission to remain in force pending that lower court's review. The dispute involved a Tunisian national challenging an administrative decision that denied access to a new asylum procedure on the grounds of prior persecution and danger to life. Relying on Article 93(1) and (4) of Law No. 122/2006 on Asylum in Romania, which assigns exclusive competence for objections against inadmissibility decisions and urgent stay applications to the court in the territorial jurisdiction of the issuing specialized structure, and applying Articles 158–159 of the Civil Procedure Code, the Supreme Court determined it lacked jurisdiction and mandated that the Timișoara Court handle the matter.
Legislator headnote
AI generatedAsylum inadmissibility challenge: jurisdictional competence for review of access to a new asylum procedure and urgent permission to remain under Law 122/2006: , reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 93 alin. (1) și (4) din Legea privind azilul în România nr. 122/2006.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de față:
I. Circumstanțele cauzei.
Prin cererea formulată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 30 martie 2012, în contradictoriu cu Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara și Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București, reclamantul Y.D. a contestat Hotărârea din 23 martie 2012 emisă de Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara și a solicitat acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării cererii.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că a solicitat acordarea statutului de refugiat, deoarece este cetățean tunisian, a părăsit țara de origine datorită persecuției la care a fost supus și motivat de faptul că viața îi este pusă în pericol în Tunisia a solicitat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
Il. Considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin cererea dedusă judecății, reclamantul a contestat, în fața instanței de contencios administrativ, Hotărârea din 23 martie 2012, emisă de Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, precum și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 93 alin. (1) și (4) din Legea privind azilul în România nr. 122/2006.
Conform art. 93 din Legea privind azilul în România nr. 122/2006:
„(1) împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.
(2) Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
…
(4) În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgență de către instanța de judecată competentă, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă (..)."
În consecință, în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, competentă să soluționeze pricina este Judecătoria Timișoara, urmând ca înalta Curte, în baza art. 158-159 pct. 2 C. proc. civ., să trimită cauza spre competentă soluționare acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe Y.D. și Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București și Oficiul Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centru Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara, în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2012.