Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1695/2012 AI generated

Economic refugee benefits denied: Claim for status under ethnic persecution law cassated and action dismissed

Case Number Decizia nr. 1695/2012
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania admissible the pension fund's appeal, cassated the appellate decision, and dismissed the claimant's action as unfounded, thereby preventing her from being recognized as a beneficiary of the compensation law. The dispute centered on whether the claimant qualified for benefits under Emergency Government Ordinance No. 105/1999, approved by Law No. 189/2000, which grants reparations to persons subjected to ethnic persecution or forced displacement between September 1940 and March 1945. Although the appellate court had found that the claimant’s birth during her father's relocation constituted a consequence of such persecution, the Supreme Court determined that the move was a protective measure due to the approaching war front rather than ethnic persecution, a distinction the legislation does not compensate for. Furthermore, the Court held that because the father was already settled in the new location before the claimant's birth in 1943, she was not born "in refuge" as legally defined, thus failing to meet the strict criteria of Article 1 of the Ordinance and the implementing norms of Government Decision No. 127/2002.

Legislator headnote

AI generated

art. 312 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ; Economic refugee benefits denied: Claim for status under ethnic persecution law cassated and action dismissed: The dispute centered on whether the claimant qualified for benefits under Emergency Government Ordinance No. 105/1999, approved by Law No. 189/2000, which grants reparations to persons subjected to ethnic persecution or forced displacement between September 1940 and March 1945. Although the appellate court had found that the claimant’s birth during her father's relocation constituted a consequence of such persecution, the Supreme Court determined that the move was a protective measure due to the approaching war front rather than ethnic persecution, a distinction the legislation does not compensate for. Furthermore, the Court held that because the father was already settled in the new location before the claimant's birth in 1943, she was not born "in refuge" as legally defined, thus failing to meet the strict criteria of Article 1 of the Ordinance and the implementing norms of Government Decision No. 127/2002.

Keywords

AI generated
compensation for ethnic persecution recognition of refugee status economic law status of beneficiary asylum law emergency government ordinance

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ.

Procedural basis cited to admit the appeal, cancel the lower court decision, and dismiss the action.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 11/F/2011 din 28 ianuarie 2011 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta K.E., a dispus anularea hotărârii nr. 2465 din 21 septembrie 2010 emisă de pârâtă și a obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să stabilească calitatea acesteia de beneficiar al Legii nr. 189/2000 în sensul înmcadrării în dispozițiile art. 1 lit. c) din Lege, pentru perioada 16 ianuarie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 septembrie 2010.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că în cauză s-a făcut dovada strămutării tatălui reclamantei în altă localitate chiar cu puțin timp înainte de nașterea acesteia.

S-a reținut că nașterea reclamantei și urmările suportate de aceasta, categorie de persoane prevăzute de art. 1 lit c) din O.G. 105/1999, se extinde și la acelea care nu erau pe lume la momentul refugiului, întrucât o altfel de interpretare ar conduce la crearea unei discriminări între categoria copiilor născuți în perioada strămutării și cea a persoanelor efectiv strămutate.

Din acest punct de vedere situația reclamantei se circumscrie prevederilor legale, împrejurările venirii acesteia pe lume fiind consecința persecuțiilor suferite de tatăl acesteia, pentru care actul normativ, în discuție, O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000 oferă reparații materiale și morale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Covasna, criticând soluția adoptată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând, în esență, că din documentele prezentate de reclamantă nu rezultă că evacuarea acesteia s-ar fi datorat persecuției etnice.

Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.

Prin „persoană strămutată” în altă localitate, conform dispozițiilor H.G. nr. 127/2002 privind Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, se înțelege „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice”.

Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că reclamanta ar fi fost refugiată împreună cu tatăl ei din Localitatea Târlungeni în Localitatea Leț, iar acest lucru s-ar fi datorat unor motive etnice, ci s-a produs ca urmare a apropierii frontului, fiind o măsură de protejare.

Este de necontestat că și persoanele care s-au refugiat din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război au avut de suferit consecințele nefavorabile, dar legiuitorul nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii și acestei categorii.

Situația relevată nu atrage așadar incidența prevederilor O.U.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, acest act normativ vizând acordarea de măsuri reparatorii exclusiv persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Mai mult decât atât, tatăl reclamantei era refugiat în Localitatea Leț în cursul anului 1942, iar în momentul nașterii reclamantei, 16 ianuarie 1943, aceasta nu se putea considera ca fiind născută în refugiu, aspect dovedit și prin certificatul de naștere, în care este menționat ca și loc de naștere Localitatea Leț.

În raport de cele mai sus menționate, Curtea apreciază că hotărârea recurată este nelegală, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., recursul formulat va fi admis, sentința atacată va fi casată, iar acțiunea formulată va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Covasna împotriva Sentinței nr. 11/F/2011 din 28 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de reclamanta K.E. ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2012.